Superbogații lumii cer la Davos să le fie taxate „averile extreme”

Peste 250 de miliardari şi milionari şi-au reiterat miercuri apelul adresat reprezentanţilor aleşi ai principalelor economii ale lumii să introducă taxe mai mari pentru cei mai bogaţi din societate.

Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor politici reuniţi la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, Elveţia, bogaţii semnatari au spus că doresc să transmită un mesaj clar: „Taxaţi bogăţia noastră extremă”.

„Suntem surprinşi că nu aţi reuşit să răspundeţi la o întrebare simplă pe care ne-am pus-o de trei ani: când veţi impozita averea extremă? Solicitarea noastră este simplă: vă rugăm să ne impozitaţi pe noi, cei mai bogaţi din societate. Acest lucru nu va schimba în mod fundamental nivelul nostru de viaţă, nici nu ne va priva copiii şi nici nu va afecta creşterea economică a naţiunilor noastre. Dar va transforma bogăţia privată extremă şi neproductivă într-o investiţie pentru viitorul nostru democratic comun” spune scrisoarea.

Semnatarii scrisorii, intitulată „Mândri să plătim mai mult”, provin din 17 ţări şi îi includ pe moştenitoarea Disney, Abigail Disney, scenaristul Simon Pegg şi Valerie Rockefeller, o moştenitoare a faimoasei familii din SUA.

Scrisoarea vine la scurt timp după ce Oxfam a declarat că cei mai bogaţi cinci oameni din lume şi-au dublat averea vastă din 2020 şi a avertizat că lumea ar putea avea primul său trilionar într-un deceniu.

În acelaşi timp, organizaţia de caritate a declarat luni că, dacă tendinţele actuale persistă, sărăcia nu va fi eradicată încă 229 de ani.

„Miliardarii îşi folosesc bogăţia extremă pentru a acumula putere şi influenţă politică, subminând simultan democraţia şi economia globală”, a declarat Brian Cox, semnatar al scrisorii Proud to Pay More şi actor care l-a interpretat pe miliardarul fictiv Logan Roy în filmul HBO „Succession”.

„E timpul să acţionăm. Dacă aleşii noştri refuză să abordeze această concentrare de bani şi putere, consecinţele vor fi grave”, a adăugat Cox.

Un nou sondaj realizat de Survation în numele „Patriotic Millonaires”, care a fost publicat alături de scrisoarea deschisă, a constatat că unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume susţin impozitele mai mari pe venitul lor.

Sondajul a chestionat peste 2.300 de respondenţi din ţările bogate din G20, care deţin fiecare mai mult de 1 milion de dolari în active investibile, excluzând casele lor.

Aceste active îi plasează printre cei mai bogaţi 5%.

Sondajul a constatat că 74% dintre respondenţi susţin impozite mai mari pe avere pentru a aborda criza costului vieţii şi pentru a îmbunătăţi serviciile publice, în timp ce trei sferturi dintre respondenţi susţin un impozit pe avere de 2% pentru miliardari şi mai mult de jumătate (54%) cred că această concentrare extremă a bogăţiei este o ameninţare la adresa democraţiei.

„De-a lungul istoriei, furcile au fost consecinţa inevitabilă a nemulţumirii extreme, dar astăzi, masele se îndreaptă către populism, care este în creştere în întreaga lume. Se întâmplă aici”, a spus Abigail Disney într-un comunicat.

„Cunoaştem deja soluţia pentru a ne proteja instituţiile şi a ne stabiliza ţara: impozitaţi bogăţia extremă. Ceea ce ne lipseşte este forţa politică de a face asta. Chiar şi milionarii şi miliardarii ca mine spun că este timpul. Elitele care se adună la Davos trebuie să ia această criză în serios”, a adăugat ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#superbogati #Davos #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi în valoare totală de 480 de milioane de lei pentru șase rețele de benzinării din țară, acuzate de înțelegeri de cartel. Decizia vine în urma unei investigații care a dezvăluit practici anticoncurențiale în stabilirea prețurilor la carburanți.

Sancțiunile aplicate fiecărei companii sunt următoarele:

– Bemol: 29 milioane lei
– Lukoil: 180 milioane lei
– Petrom: 77 milioane lei
– Rompetrol: 191 milioane lei
– Tirex: 1,5 milioane lei
– Datario: peste 1 milion de lei

Consiliul Concurenței a subliniat că aceste amenzi sunt rezultatul unor investigații detaliate care au demonstrat existența unor înțelegeri între aceste companii pentru a fixa prețurile la carburanți, în detrimentul consumatorilor și a unei concurențe loiale pe piață.

„Au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu aceleași valori. Aceste modificări au avut loc atât consecutiv (atunci când una sau mai multe companii își modifică au prețurile iar ulterior alte companii făceau modificări similare), cât și concomitent (când majoritatea sau chiar toate întreprinderile luau decizii similare de modificarea prețurilor în același moment, înainte de prima afișare pe panou).”, a declarat Alexei Gherțescu, șeful Consiliului Concurenței. „Prin aplicarea acestor sancțiuni, dorim să descurajăm astfel de comportamente și să asigurăm un mediu concurențial echitabil.”

Decizia poate fi contestată în termen de 30 de zile după recepționarea iei de către întreprinderile vizate, în instanța de judecată specializată.