Superbogații lumii cer la Davos să le fie taxate „averile extreme”

Peste 250 de miliardari şi milionari şi-au reiterat miercuri apelul adresat reprezentanţilor aleşi ai principalelor economii ale lumii să introducă taxe mai mari pentru cei mai bogaţi din societate.

Într-o scrisoare deschisă adresată liderilor politici reuniţi la Forumul Economic Mondial anual de la Davos, Elveţia, bogaţii semnatari au spus că doresc să transmită un mesaj clar: „Taxaţi bogăţia noastră extremă”.

„Suntem surprinşi că nu aţi reuşit să răspundeţi la o întrebare simplă pe care ne-am pus-o de trei ani: când veţi impozita averea extremă? Solicitarea noastră este simplă: vă rugăm să ne impozitaţi pe noi, cei mai bogaţi din societate. Acest lucru nu va schimba în mod fundamental nivelul nostru de viaţă, nici nu ne va priva copiii şi nici nu va afecta creşterea economică a naţiunilor noastre. Dar va transforma bogăţia privată extremă şi neproductivă într-o investiţie pentru viitorul nostru democratic comun” spune scrisoarea.

Semnatarii scrisorii, intitulată „Mândri să plătim mai mult”, provin din 17 ţări şi îi includ pe moştenitoarea Disney, Abigail Disney, scenaristul Simon Pegg şi Valerie Rockefeller, o moştenitoare a faimoasei familii din SUA.

Scrisoarea vine la scurt timp după ce Oxfam a declarat că cei mai bogaţi cinci oameni din lume şi-au dublat averea vastă din 2020 şi a avertizat că lumea ar putea avea primul său trilionar într-un deceniu.

În acelaşi timp, organizaţia de caritate a declarat luni că, dacă tendinţele actuale persistă, sărăcia nu va fi eradicată încă 229 de ani.

„Miliardarii îşi folosesc bogăţia extremă pentru a acumula putere şi influenţă politică, subminând simultan democraţia şi economia globală”, a declarat Brian Cox, semnatar al scrisorii Proud to Pay More şi actor care l-a interpretat pe miliardarul fictiv Logan Roy în filmul HBO „Succession”.

„E timpul să acţionăm. Dacă aleşii noştri refuză să abordeze această concentrare de bani şi putere, consecinţele vor fi grave”, a adăugat Cox.

Un nou sondaj realizat de Survation în numele „Patriotic Millonaires”, care a fost publicat alături de scrisoarea deschisă, a constatat că unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume susţin impozitele mai mari pe venitul lor.

Sondajul a chestionat peste 2.300 de respondenţi din ţările bogate din G20, care deţin fiecare mai mult de 1 milion de dolari în active investibile, excluzând casele lor.

Aceste active îi plasează printre cei mai bogaţi 5%.

Sondajul a constatat că 74% dintre respondenţi susţin impozite mai mari pe avere pentru a aborda criza costului vieţii şi pentru a îmbunătăţi serviciile publice, în timp ce trei sferturi dintre respondenţi susţin un impozit pe avere de 2% pentru miliardari şi mai mult de jumătate (54%) cred că această concentrare extremă a bogăţiei este o ameninţare la adresa democraţiei.

„De-a lungul istoriei, furcile au fost consecinţa inevitabilă a nemulţumirii extreme, dar astăzi, masele se îndreaptă către populism, care este în creştere în întreaga lume. Se întâmplă aici”, a spus Abigail Disney într-un comunicat.

„Cunoaştem deja soluţia pentru a ne proteja instituţiile şi a ne stabiliza ţara: impozitaţi bogăţia extremă. Ceea ce ne lipseşte este forţa politică de a face asta. Chiar şi milionarii şi miliardarii ca mine spun că este timpul. Elitele care se adună la Davos trebuie să ia această criză în serios”, a adăugat ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#superbogati #Davos #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.