Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Embargoul Moscovei contra Moldovei și-a ratat ținta! Jumătate din exporturile de mere au ajuns în Rusia

Embargoul Moscovei contra Moldovei și-a ratat ținta! Jumătate din exporturile de mere au ajuns în Rusia

19 Ian. 2024, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Ian. 2024, 17:11 // Actual //  bani.md

În luna decembrie 2023, Republica Moldova a înregistrat exporturi reduse de mere, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, conform datelor furnizate de EastFruit.

În detaliu, exporturile din decembrie 2023 au totalizat peste 7,5 mii tone de mere, generând venituri de aproximativ 4,5 milioane de dolari. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de aceeași perioadă din 2022 (8,3 mii tone), 2021 (19,6 mii tone), 2020 (10,5 mii tone), 2019 (17,5 mii tone) și 2018 (19,9 mii tone).

Un aspect notabil este că, în ciuda interdicției de import impuse de Departamentul de Supraveghere Fitosanitară și Veterinară din Rusia începând cu 4 decembrie 2023, aproximativ 3,5 mii tone de mere, aproape jumătate din volumul total de exporturi de mere din decembrie 2023, au fost direcționate către piața rusă.

Alți mari cumpărători de mere moldovenești în aceeași perioadă au fost România (puțin peste 1 mie de tone), Arabia Saudită (602 tone), Emiratele Arabe Unite (365 tone), India (180 tone) și Israel (141 tone).

Pe ansamblu, între iulie și decembrie 2023, Moldova a exportat aproximativ 39 de mii de tone de mere din recolta din 2023, reprezentând cel mai scăzut rezultat din ultimii cinci ani. Specialiștii estimează că producția de mere în 2023 a fost de aproximativ 500-510 mii de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.