Embargoul Moscovei contra Moldovei și-a ratat ținta! Jumătate din exporturile de mere au ajuns în Rusia

În luna decembrie 2023, Republica Moldova a înregistrat exporturi reduse de mere, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, conform datelor furnizate de EastFruit.

În detaliu, exporturile din decembrie 2023 au totalizat peste 7,5 mii tone de mere, generând venituri de aproximativ 4,5 milioane de dolari. Această cifră reprezintă o scădere semnificativă față de aceeași perioadă din 2022 (8,3 mii tone), 2021 (19,6 mii tone), 2020 (10,5 mii tone), 2019 (17,5 mii tone) și 2018 (19,9 mii tone).

Un aspect notabil este că, în ciuda interdicției de import impuse de Departamentul de Supraveghere Fitosanitară și Veterinară din Rusia începând cu 4 decembrie 2023, aproximativ 3,5 mii tone de mere, aproape jumătate din volumul total de exporturi de mere din decembrie 2023, au fost direcționate către piața rusă.

Alți mari cumpărători de mere moldovenești în aceeași perioadă au fost România (puțin peste 1 mie de tone), Arabia Saudită (602 tone), Emiratele Arabe Unite (365 tone), India (180 tone) și Israel (141 tone).

Pe ansamblu, între iulie și decembrie 2023, Moldova a exportat aproximativ 39 de mii de tone de mere din recolta din 2023, reprezentând cel mai scăzut rezultat din ultimii cinci ani. Specialiștii estimează că producția de mere în 2023 a fost de aproximativ 500-510 mii de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mere #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.