Satele devin fantomă! Peisaj demn de un „Cernobîl” moldovenesc: 28% dintre localități au sub 1000 de locuitori

În ultimii opt ani, administrația locală a Republicii Moldova a suferit transformări semnificative, cu un impact major asupra comunităților rurale. Potrivit declarațiilor lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, făcute în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, datele statistice relevă o schimbare semnificativă în structura primăriilor rurale.

În 2015, 17,9% dintre primăriile din mediul rural aveau până la 1000 de locuitori, dar astăzi această cifră a crescut la 28%. De asemenea, numărul primăriilor cu o populație cuprinsă între 1500 și 3000 de locuitori a crescut de la 40,2% la 52,2%, în timp ce cele cu până în 3000 de locuitori au ajuns să reprezinte 85,6%, față de 79,5% în 2015.

Situația se agravează odată cu constatarea că, în noiembrie 2023, 898 de primari au fost aleși, dar localitățile respective au suferit o scădere demografică de 11,7% față de alegerile locale din 2015. Fenomenul migrației a determinat o scădere semnificativă a populației țării cu un milion de oameni sau peste 30%.

Veaceslav Ioniță subliniază că, în timp ce numărul populației a scăzut drastic, numărul primăriilor rurale a rămas neschimbat. În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o situație paradoxală în care un număr tot mai mare de primării au o populație sub 1500 de locuitori. În acest context, expertul susține că 85% dintre primării au nevoie de o soluție, sugerând că amalgamarea și municipalizarea ar putea fi răspunsurile necesare pentru a eficientiza administrarea locală.

„Analistul economic a făcut un top 20 al localităților din Republica Moldova unde populația este mai mare de 10 mii de locuitori. Municipiul Chișinău are 550 de mii de locuitori; municipiul Bălți – 90,5 mii; municipiul Ungheni – 25,2 mii; municipiul Cahul -23,9 mii; municipiul Comrat – 20,2 mii; municipiul Soroca – 19,1 mii; municipiul Orhei – 18,2 mii; municipiul Ceadâr Lunga – 16 mii; orășelele Durlești și Codru – 15,5 mii; municipiul Strășeni – 14,7 mii; orașul Căușeni – 13,3 mii; municipiul Edineț – 12,8 mii; orașul Vulcănești – 12,1 mii; orașul Taraclia – 12 mii; orașul Ialoveni – 11,7 mii; orașul Drochia – 11 mii; orașul Sângerei – 10,5 mii; orașele Fălești, Hâncești și orășelul Crivoca– 10,4 mii. Din aceste 20 de localități, timp de opt ani, a crescut numărul populației în municipiile Comrat și Ceadâr Lunga, în orașele Căușeni, Vulcănești, Ialoveni și Sângerei, dar și în orășelele Codru și Cricova. Cea mai mare creștere a înregistrat-o primăria orașelului Cricova +3,2%. Municipiul Comrat a avut o creștere a populației de +3,1%; orășelul Codru de +1,9%; Vulcănești – +1%; Ceadâr Lunga – +0,8%; Chișinău – +0,4%; și Taraclia – +0,2%. Totodată, cel mai mult a scăzut numărul populației la Cahul cu -15,6%, Edineț -14,9%, Drochia -13%, Strășeni -12,8; și Fălești -12,5%”, a punctat Ioiniță.

Veaceslav Ioniță a prezentat un top 20 al localităților din Republica Moldova cu o populație mai mare de 10 mii de locuitori. La acest capitol, municipiul Chișinău se află în frunte, cu 550 de mii de locuitori, iar diferența semnificativă între oraș și sate subliniază nevoia de reforme în administrația locală.

Expertul a evidențiat și discrepanțele financiare dintre primării, arătând că cele mai sărace 20% dintre primării rurale colectează doar 16,6 lei pe cap de locuitor din taxe locale, în timp ce cele mai bogate 20% au o colectare de 640 de lei.

Ca soluții la această problemă, Veaceslav Ioniță a propus amalgamarea și municipalizarea. Amalgamarea ar duce la creșterea bugetelor locale, dezvoltarea infrastructurii și reducerea aparatului administrativ, în timp ce municipalizarea ar transforma raioanele în municipii, oferind astfel o administrație mai eficientă și o colectare mai echitabilă a taxelor locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dispratie #fantoma #locuitori #sate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.