Pandemia a obligat profesorii din Moldova să se adapteze la transformările tehnologice

Dacă până la pandemie doar 24% dintre profesori foloseau tehnologiile informaționale în clasă, în prezent circa 80% au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. Asta arată rezultatele unui sondaj realizat de Centrul Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului”.

În cadrul sondajului au participat peste 1000 de respondenți din toată țara. Aceștia sunt profesori din toate categoriile de vârstă, de la tineri sub 25 ani, până la 60+, (vârsta medie 46 ani), ei predau diverse discipline școlare, dintre care 35% – din aria curriculară științe și tehnologii.

Rezultatele sondajului au demonstrat capacitatea profesorilor din Moldova de a se adapta transformărilor tehnologice, fapt care va aduce beneficii pe termen lung pentru sistemul educațional, prin modernizarea practicilor și metodelor de predare, cu aplicarea largă a mijloacelor TIC.

Astfel, până la pandemie doar 24% din respondenți au folosit tehnologii informaționale în clasă, iar cca 50% înainte de pandemie au folosit rețele sociale, email și aplicații de comunicare pe internet doar în scopuri personale.

Fiind impuși de pandemie să treacă la predarea online, cca 80% au asimilat mai multe tehnologii și instrumente digitale, și-au îmbunătățit considerabil abilitățile TIC, au învățat să creeze conținuturi digitale proprii. 73% susțin că folosirea mai multor instrumente digitale în timpul pandemiei i-a ajutat să-și facă lecțiile mai interesante pentru elevi.

Cea mai importantă concluzie a acestui sondaj – majoritatea profesorilor din Moldova (82%) cred că indiferent de situație, pe viitor vor continua să folosească anumite tehnologii asimilate în timpul pandemiei și nu vor mai reveni completamente la metodele de predare vechi.

ȘTIRI, VIDEO, NO COMMENT pe Telegram Realitatea/RLIVE TV.

#tehnologii #transformari tehnologice #profesori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.