Ucraina, butelia de gaz a Republicii Moldova! Bînzari: E riscant, dar au cele mai mici prețuri

Republica Moldova a luat o decizie îndrăzneață privind stocarea rezervelor de gaze naturale în Ucraina, o mișcare considerată riscantă, dar economică, de către directorul Energocom, Victor Bînzari. Potrivit acestuia, Ucraina oferă cele mai mici prețuri pentru depozitare și transport din regiune, făcând-o o opțiune atractivă din punct de vedere comercial.

În ciuda riscurilor asociate cu situația tensionată din Ucraina, Victor Bînzari asigură că depozitul în care se află gazele moldovenești este situat într-o regiune relativ calmă. El subliniază că, în cazul unui eventual bombardament, ar fi afectată doar infrastructura terestră, iar volumele de gaze stocate rămân în siguranță.

Energocom, conform directorului său, are opțiunea de a stoca gaze în Ucraina, România și Austria, însă din motive comerciale, alegerea Ucrainei este considerată cea mai avantajoasă. Victor Bînzari explică că depozitarea în România implică costuri mai mari, inclusiv pentru transport, făcând Ucraina opțiunea cu cel mai mic cost din regiune.

Victor Bînzari a subliniat că depozitele din România au prețuri de câteva ori mai mari și o capacitate totală de 3 miliarde de metri cubi, comparativ cu Ucraina, unde depozitul se află la un kilometru adâncime sub pământ și oferă condiții mai avantajoase.

Energocom a semnat recent un contract cu Moldovagaz pentru cumpărare și vânzare de gaze în perioada ianuarie-aprilie 2024. Prețul convenit este de 550 de euro/1000 mc, cu posibilitatea reducerii în viitor, într-un efort de a menține prețuri rezonabile pentru consumatori. Victor Bînzari asigură că Republica Moldova este pregătită pentru sezonul rece, cu rezerve de gaze planificate să acopere nevoile până în aprilie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.