Moldovenii plătesc cel mai mare preț pentru gazele naturale din sud-estul Europei

Chiar dacă iarna a adus temperaturi scăzute în întreaga regiune, moldovenii se confruntă cu o altă problemă arzătoare: costul exorbitant al gazelor naturale. Potrivit datelor recente, Republica Moldova se află în topul țărilor cu cel mai mare preț al gazelor naturale din Sud-Estul Europei, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu țări vecine precum Ucraina și Ungaria, prețul gazelor naturale în Republica Moldova este de aproximativ 4 ori mai mare. De asemenea, se constată o discrepanță de 45% față de prețul median al regiunii. Astfel, un metru cub de gaz în Moldova costă aproximativ 12,5 Lei, în timp ce în Ucraina și Ungaria prețul este mult mai accesibil.

Într-o analiză a costurilor din luna decembrie, economistul estimează că moldovenii au fost afectați de o deposedare de aproximativ 750 milioane lei, din motive încă necunoscute. Pentru întregul sezon de încălzire, aceștia se așteaptă să plătească cu peste 4,5 miliarde lei mai mult pentru gazele naturale, luând în considerare prețul median regional.

Această situație ridică întrebări cu privire la responsabilitatea pentru ceea ce mulți consideră o delapidare a resurselor naționale, similară cu scandalul miliardului. Cetățenii se întreabă cine va răspunde pentru această problemă și cum vor fi protejate interesele lor.

În plus, preocupările cresc și în legătură cu absența experților din sectorul energetic care, se pare, au dispărut cu totul. Liniște totală în această privință, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă criză în gestionarea resurselor energetice. Cetățenii se simt nedreptățiți și îngrijorați, considerând că este dificil să se facă schimbări atunci când cei responsabili par să fie cu gura plină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #gaz #Europa #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.