Demisie de răsunet! Directorul de la CFM a plecat din funcție

Într-un gest surprinzător, Oleg Tofilat a anunțat astăzi demisia sa din funcția de director general al Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei. Demisiai vine pe fundalul crizei grave a achitării salariilor, restante de aproape 3 luni, care a afectat angajații companiei.

Situația tensionată a devenit evidentă în ultimele săptămâni, odată cu creșterea nemulțumirii și frustrării printre lucrătorii din cadrul Căii Ferate a Moldovei, care nu și-au primit salariile de mai bine de 10 săptămâni. Această situație a generat proteste și discuții aprinse în rândul angajaților, iar presiunea a crescut și asupra conducerii companiei.

Șeful Serviciul comercial de la CFM, Dumitru Prohnițchi a spus că după ora 14:00 instituția va veni cu un comunicat

Ieri, 28 ianuarie, Oleg Tofilat, într-o postare pe Facebook, declara că: ”de aproape trei ani de când conduc compania, toate autoritățile de control ale statului au controbuit la rambursarea banilor a exact zero lei la CFM și au prezentat exact zero materiale justificate pentru eventuale încălcări oficiale. Și în tot acest timp, fluxul de scurgeri și prostii, care a început din momentul în care am depus actele pentru concurs, în aprilie 2021, nu s-a oprit”.

Oleg Tofilat a deținut funcția de director general al CFM din 1 iunie 2021. La numirea în fucție anunța planuri grandioase pentru scoaerea din impas a CFM care se confrunta cu o situație financiară dramatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demisie #Director #Tofilat #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue