Piața imobiliară. Cu cât se vând apartamentele noi și vechi

Bursa imobiliară Lara a furnizat date actualizate privind prețurile apartamentelor în Chișinău pentru luna ianuarie 2024, indicând o stabilitate în ceea ce privește costul pe metru pătrat în comparație cu luna precedentă.

Conform raportului, prețul mediu pentru un metru pătrat de apartament în varianta „albă” a rămas neschimbat la 826 de euro în ianuarie 2024, comparativ cu luna decembrie 2023. Totodată, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, s-a înregistrat o creștere de 2% a prețului mediu.

În detaliu, în ianuarie 2023, prețurile medii pe metru pătrat în diversele sectoare ale orașului au variat astfel: în Botanica între 600 și 839 de euro, în Buiucani între 792 și 839 de euro, în Centru între 815 și 1108 euro, în Chekany între 552 și 768 de euro, iar în Râșcani între 720 și 959 de euro.

Este important de remarcat că, pe parcursul anului 2023, prețurile locuințelor în „clădiri noi” au înregistrat o ușoară creștere, trecând de la 810 la 826 de euro pe metru pătrat, ceea ce reprezintă o creștere de 2%. Comparativ cu aceeași perioadă din 2022, când prețurile au crescut cu 17,1%, ritmul de creștere a fost mai moderat în 2023.

În ceea ce privește apartamentele vechi, prețul la fel a rămas neschimbat față de luna decembrie, la 693 euro metru pătrat.

Cele mai scumpe locuințe rămân cele cu o odaie situate în centrul Chișinăului. Metrul pătrat ajunge la 955 euro metrul pătrat. Cel mai ieftine sunt apartamentele cu patru odăi de la Otovasca – 468 euro metrul pătrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bloc nou #pret #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.