Austriecii vor să pună punct contractului OMV de achiziție a metanului de la Gazprom

Ministrul austriac al energiei, Leonore Gewessler, a anunțat luni că Austria ia în considerare măsuri radicale pentru a reduce dependența sa de gazele naturale rusești, inclusiv posibilitatea de a pune capăt contractului pe termen lung al companiei energetice OMV de a cumpăra gaze de la Gazprom, transmite Reuters.

Această decizie vine în contextul în care importurile de gaze rusești au crescut în ciuda preocupărilor cu privire la dependența excesivă de Rusia și la riscul de a fi afectată de instabilitatea din regiunea Ucrainei. Gewessler a subliniat că este necesară o diversificare urgentă a surselor de energie pentru a asigura securitatea energetică a Austriei.

Deși Austria a încercat să găsească furnizori alternativi de gaze naturale după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, cota importurilor de gaze rusești a atins un nou record de 98% în decembrie, în creștere față de 76% în luna anterioară.

Ministrul Gewessler a subliniat că piața energetică și companiile din domeniu trebuie să își asume responsabilitatea de a reduce dependența de gazul rusesc într-un ritm mai rapid. În acest sens, ministerul energiei a solicitat grupului de gândire economic Wifo să elaboreze un studiu până în vară privind impactul economic al încetării contractului cu Gazprom și pericolele persistenței dependenței de gazul rusesc.

Planurile ministerului includ și impunerea unor cerințe stricte companiilor care vând gaze în Austria pentru a reduce proporția de gaze rusești în mixul lor energetic. Aceste măsuri vor necesita sprijin parlamentar și vor fi supuse unei dezbateri politice viitoare.

Cu alegeri parlamentare programate în toamnă, implicarea partidelor politice în aceste planuri va fi esențială pentru determinarea direcției politicii energetice a Austriei în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazpom #metan #austria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.