Prietenii lui Putin i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură: Un gigant rusesc spre colaps, împins de Occident

Vladimir Putin a profitat de relațiile sale din Europa, precum cele cu Angela Merkel, pentru a face afaceri de zeci de miliarde cu Germania și alte țări vestice, însă acum prietenii i-au ”luat plăcinta uriașă” de la gură. Rusia a pierdut piețele europene de energie, iar Gazprom se îndreaptă spre colaps, după ce livrările sale de pe bătrânul continent au ”dispărut” peste noapte.

Gazprom se confruntă cu prăbușirea vânzărilor către Europa, care a sfidat așteptările eliminând dependența de gazul rusesc, iar monopolul de stat al gazelor – atuul lui Putin atunci când și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei – a devenit una dintre cele mai mari victime corporative ale războiului, potrivit Financial Times.
„Gazprom înțelege că nu va mai avea niciodată o felie de plăcintă atât de mare și groasă ca Europa și pur și simplu trebuie să accepte asta”, a spus Marcel Salikhov, șeful Institutului pentru Energie și Finanțe. „Singura cale de urmat acum este să caute surse de venit relativ mai mici și să le dezvolte treptat, adunând firimituri.”

Într-un interviu acordat duminică la postul de televiziune de stat Rossiya 1, Putin a recunoscut că Rusia a profitat anterior mai mult din exportul de energie, dar a negat că pierderea afacerilor cauzează probleme. „Poate că a fost mai distractiv [anterior], dar pe de altă parte, cu cât depindem mai puțin de energie, cu atât mai bine, pentru că partea non-energetică a economiei noastre este în creștere”, a spus el.

În timp ce Moscova a decis la începutul războiului să reducă livrările de gaze către Europa, o mișcare care a crescut inițial prețurile suficient pentru a compensa scăderea exporturilor, efectul a fost de scurtă durată.

Câștigurile înainte de impozitare au atins un record de 4,5 trilioane de ruble (49,7 miliarde de dolari) în primele șase luni ale anului 2022, dar au scăzut cu 40% la 2,7 trilioane de ruble un an mai târziu, în timp ce profitul net a scăzut de la 1 trilion de ruble la 255 de miliarde de ruble.

Cercetătorii de la Academia Rusă de Științe, controlată de stat, au prezis chiar că rezultatele companiei pentru întregul an 2023 vor arăta că a încetat să mai fie profitabilă și că pierderile nete ar putea atinge trilion de ruble până în 2025.
Gazprom nu va mai fi ”vaca de muls bani” pentru Kremlin
UE s-a dovedit mai abilă în aprovizionarea cu gaze alternative decât au crezut mulți posibil – ponderea Rusiei în importurile de gaze ale blocului a scăzut de la peste 40% în 2021 la 8% anul trecut, conform datelor UE – în timp ce prețurile s-au prăbușit de la vârfuri în primele zile ale războiului. UE urmărește să elimine toate importurile de combustibili fosili din Rusia până în 2027.

Cu principalele sale afaceri de export în colaps, Gazprom a căutat să găsească noi cumpărători, dar ofertele sale în Asia Centrală și creșterea minoră a aprovizionării către China și Turcia vor compensa doar 5% până la 10% din piața europeană pierdută, potrivit Salikhov.

Când a început invazia, Gazprom părea să fie într-o poziție mult mai bună decât alți exportatori ruși de energie, având în vedere că gazul țării, spre deosebire de petrolul său, nu era supus niciunei sancțiuni occidentale.

Dar perspectivele sale s-au schimbat în septembrie 2022, când exploziile subacvatice au distrus gazoductele Nord Stream care transportaseră 40% din exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, reducând drastic capacitatea Moscovei de a folosi combustibilul ca pârghie. Moscova și Occidentul s-au acuzat reciproc de sabotaj.
„Modelul Gazprom, care a constat în a genera profituri excesive în Europa și apoi a le distribui între contractori apropiați lui Putin…nu mai există”, a spus Vladimir Milov, un fost ministru adjunct al energiei.
Beneficiarul principal al profiturilor Gazprom este acum statul rus, care la scurt timp după invazie a impus companiei o taxă lunară suplimentară de 50 de miliarde de tuble până în 2025.

„Gazprom nu va mai fi niciodată marea vacă de muls bani pentru cei de la putere”, a spus Milov, fostul ministru adjunct al Energiei. „În loc să obțină profituri excesive, există riscul ca compania să devină beneficiarul subvențiilor de stat.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#placinta #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump este pregătit să declanșeze o nouă ofensivă în războiul comercial global, anunțând miercuri după-amiază, în cadrul unei ceremonii programate la Casa Albă, impunerea unor tarife vamale reciproce pentru partenerii comerciali ai Statelor Unite. Noile măsuri, denumite de Trump „Ziua eliberării”, ar urma să intre în vigoare imediat după anunțul oficial, scrie Reuters.

În plus, o taxă vamală globală separată de 25% pentru importurile auto va fi aplicată începând cu 3 aprilie, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

Trump susține de săptămâni întregi că noile tarife au scopul de a echilibra ratele vamale scăzute practicate de SUA față de cele ale altor țări și de a contracara barierele netarifare care dezavantajează exporturile americane. Deși unele surse au indicat posibilitatea unei taxe universale de 20%, oficiali din administrație au sugerat că este mai probabilă o abordare diferențiată, cu tarife aplicate individual pe țări, la niveluri ceva mai mici.

Potrivit fostului consilier comercial din primul mandat al lui Trump, numărul țărilor vizate de noile tarife ar putea depăși cele aproximativ 15 menționate anterior de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent – țări cu excedente comerciale majore față de SUA.

Bessent le-a declarat marți congresmenilor republicani că noile tarife reciproce reprezintă un „plafon” al nivelului maxim de taxe impuse și că acestea ar putea fi reduse dacă țările respective vor răspunde cerințelor administrației americane.

De la revenirea la Casa Albă, în urmă cu puțin peste zece săptămâni, Trump a reintrodus taxe vamale de 25% pentru oțel și aluminiu (extinse la produse în valoare de 150 miliarde de dolari) și a impus o taxă de 20% pentru toate importurile din China, invocând lupta împotriva fentanilului. O scutire temporară pentru mărfurile din Canada și Mexic legate de aceste tarife expiră tot miercuri.

Oficialii Casei Albe au confirmat că tarifele se vor aplica cumulativ. De exemplu, un automobil produs în Mexic care anterior era taxat cu 2,5%, va fi supus și tarifelor pentru fentanil, și celor sectoriale auto – ajungând la 52,5%, fără a include și eventualul tarif reciproc.

Pe fondul incertitudinii legate de amploarea noilor taxe, încrederea investitorilor, consumatorilor și a mediului de afaceri este în scădere. Economiștii de la Banca Rezervei Federale din Atlanta estimează că tarifele vor majora prețurile interne, afectând angajările și ritmul de creștere economică.

Piața bursieră a reacționat puternic: de la jumătatea lunii februarie, capitalizarea bursieră americană a pierdut aproape 5 trilioane de dolari. Marți, Wall Street a încheiat sesiunea în teritoriu mixt, investitorii așteptând cu nervozitate detalii despre pachetul de măsuri.

Uniunea Europeană, Canada și Mexic au anunțat deja că vor răspunde prin tarife proprii și alte măsuri de retorsiune. Premierul canadian Mark Carney și președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, au discutat marți despre planuri comune de a „contracara acțiunile comerciale nejustificate” ale Washingtonului.

„În fața unor vremuri dificile, Carney și Sheinbaum au subliniat importanța apărării competitivității nord-americane și a respectării suveranității naționale”, a transmis biroul premierului canadian.

Tot mai multe companii americane se plâng că un val de „Buy Canadian” face ca accesul produselor lor pe rafturile canadiene să devină tot mai dificil.

Trump justifică noile măsuri prin nevoia de a corecta dezechilibrele comerciale majore, acuzând decenii de acorduri de liber schimb care au afectat producătorii americani. Deficitul comercial de bunuri al SUA depășește în prezent 1,2 trilioane de dolari.

Însă economiștii avertizează că tarifele masive vor amplifica inflația și vor lovi atât economia americană, cât și economia globală. Potrivit estimărilor Yale University Budget Lab, o taxă suplimentară de 20% ar costa gospodăria americană medie cel puțin 3.400 de dolari anual.