Cu engleză „începător”. Cine este „crypto boy”-ul trimis ambasador în China

23 Dec. 2025, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Dec. 2025, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul PAS Petru Frunze a fost desemnat ambasador al Republicii Moldova în China. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, acesta a acumulat venituri consistente deține proprietăți imobiliare, automobile și active în monedă virtuală. Numirea lui Petru Frunze în funcția de ambasador în China a atras atenția și prin prisma CV-ului oficial, în care acesta indică cunoașterea limbii engleze la nivel de începător, într-un context diplomatic ce presupune relații complexe cu una dintre cele mai mari puteri globale.

Petru Frunze a obținut un salariu de 281.225 lei de la Parlamentul Republicii Moldova, la care se adaugă 252.312 lei sub formă de alte sume transferate de Secretariatul Parlamentului pentru cheltuieli ce țin de exercitarea mandatului (consilieri, protocol, transport, tratament). De asemenea, deputatul a mai declarat 22.707 lei diurne pentru deplasări în străinătate și venituri minore din dobânzi bancare.

Soția acestuia a obținut venituri salariale din activitatea în mediul privat, inclusiv din companii din domeniul construcțiilor și dezvoltării locale, precum și o donație de 1.000 de euro, indicată în document.

La capitolul bunuri imobile, Petru Frunze declară mai multe terenuri agricole și intravilane moștenite, o casă de locuit de 150 m², un apartament de 51 m², precum și alte bunuri imobile de dimensiuni reduse. Valoarea de piață cumulată a acestora ajunge la zeci de mii de euro, potrivit estimărilor incluse în declarație.

Deputatul mai indică în proprietate trei automobile: un Renault Kadjar (2018), un Land Rover Evoque (2013) și un Mitsubishi Colt (2008).

Un element distinct al declarației îl reprezintă activele virtuale. Petru Frunze declară dețineri de tip Cryptoban și BMB, achiziționate în 2022, cu valori declarate de peste 35.000 de lei, precum și cantități semnificative de unități virtuale menționate nominal în document.

Totodată, declarația arată că Petru Frunze și soția sa sunt fondatori sau asociați în mai multe societăți comerciale din Republica Moldova și România, inclusiv în domeniile comerțului, construcțiilor și producției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.