Deficitul comercial al Moldovei în 2023 înregistrează o scădere cu 5,4% față de anul precedent

Conform datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, deficitul comercial al Republicii Moldova pentru anul 2023 a înregistrat o scădere cu 5,4% în comparație cu anul anterior, totalizând 4,6 miliarde de dolari. Această reducere se traduce prin diminuarea deficitului cu 261,8 milioane de dolari în 2023.

Analiza detaliată a cifrelor arată că în luna decembrie 2023, deficitul comercial al Moldovei a însumat 498,7 milioane de dolari, reflectând o creștere de 39,3% față de luna precedentă. Cu toate acestea, în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, deficitul din decembrie 2023 este mai mic cu 5,3%.

În ceea ce privește structura deficitului comercial pe partenerii de tranzacții, raportul BNS indică faptul că în 2023, deficitul comercial al Moldovei cu țările Uniunii Europene a scăzut cu 15,7%, ajungând la 1,54 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial cu țările CSI a înregistrat o scădere semnificativă de 37,6%, ajungând la 712,8 milioane de dolari, în timp ce cu alte state a crescut cu 23,7%, ajungând la 2,37 miliarde de dolari.

Cea mai mare parte a deficitului comercial a fost înregistrată în comerțul cu China, cifrându-se la 1,01 miliarde de dolari, în creștere cu 7,7% față de anul precedent. Alte țări cu care Moldova a înregistrat deficite semnificative sunt Turcia, Ucraina și Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#comert #deficit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele din pește și alte viețuitoare acvatice vor ajunge pe piață în condiții mai stricte de control sanitar-veterinar, după ce Guvernul a aprobat un nou regulament care stabilește reguli detaliate pentru circulația animalelor acvatice și pentru comercializarea produselor obținute din acestea.

Potrivit note informative, intervenția este motivată de riscurile pentru sănătatea animală și siguranța alimentelor, în condițiile în care multe dintre bolile listate pot afecta inclusiv sănătatea oamenilor. Autorii documentului atrag atenția că focarele de boală în unitățile de acvacultură duc la scăderea producției, creșterea costurilor de tratament și control, sacrificarea animalelor și pierderea piețelor, generând pierderi economice semnificative.

„Implementarea acestor reglementări va contribui la prevenirea și controlul bolilor, asigurarea populației cu produse de calitate, reducerea riscurilor de pierderi economice la unitățile de profil și consolidarea controlului lanțului alimentar și a siguranței alimentare”, afirmă ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

Noul regulament introduce cerințe clare privind curățarea și dezinfecția mijloacelor de transport, schimburile și evacuările de apă, precum și măsuri de biosecuritate menite să reducă riscurile asociate transportului animalelor acvatice.

Înainte de fiecare transport, medicul veterinar oficial este obligat să efectueze un control documentar al înregistrărilor privind mortalitatea și starea de sănătate, dar și o inspecție clinică a animalelor, inclusiv în cazul categoriilor la care semnele bolii sunt mai puțin evidente, cum ar fi ouăle și moluștele.

Certificatul de sănătate animală trebuie să conțină date despre expeditor, destinatar, unitatea de origine și cea de destinație, specie, cantitate, precum și scopul utilizării animalelor, fie că este vorba despre creștere, carantină, relocare, consum uman sau cercetare. În cazul produselor provenite din zone cu restricții, documentele trebuie să includă inclusiv denumirea bolii relevante și detalii despre zona de origine. De asemenea, autoritatea competentă are obligația să notifice statul de destinație în cazul transporturilor externe și să furnizeze informațiile prevăzute de regulament.

Nota informativă prezintă și un exemplu concret al cheltuielilor de biosecuritate, arătând că dezinfectarea unui bazin de 100 m² pentru creșterea peștilor implică un cost estimativ de aproximativ 2 400 de lei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi nu implică costuri de conformare legate de eliberarea unor acte permisive suplimentare, întrucât nu introduc autorizații noi, ci detaliază cerințele tehnice și sanitar-veterinare. În schimb, obținerea și menținerea statutului de „indemn de boală” pentru anumite zone sau compartimente va permite circulația liberă în țară și exportul fără restricții pe piața internațională a animalelor și produselor de acvacultură.

Regulamentul prevede și restricții pentru momelile vii utilizate la pescuit, care trebuie să provină din zone cu statut de indemn de boală atunci când sunt folosite în astfel de zone, pentru a preveni introducerea agenților patogeni în habitate naturale sau în unități de acvacultură.