Joe Biden scoate artileria grea. SUA, sute de sancțiuni împotriva Rusiei

Joe Biden, sancțiuni pentru Rusia

Statele Unite vor impune peste 500 de sancţiuni noi împotriva Rusiei. Totodată, Joe Biden a cerut restricții de export pentru aproape 100 de entităţi care sprijină Rusia. Prin intermediul acestor demersuri, șeful SUA vrea să reducă veniturile pe care Rusia pe are din domeniul energiei.

Totodată, Joe Biden a explicat că măsurile au fost concepute pentru a penaliza Kremlinul. Washingtonul îl trage pe Putin la răspundere pentru moartea opozantului Aleksei Navalnîi.

Prețul plătit de Putin

Președintele Statelor Unite ale Americii a afirmat că Navalnîi a fost „un activist anti-corupţie curajos şi cel mai înverşunat lider al opoziţiei”.

„Vor garanta că Putin plăteşte un preţ şi mai ridicat pentru agresiunea sa în străinătate şi pentru represiunea din ţară”, a spus liderul de la Casa Albă.

De asemenea, acesta a întărit ideea că Ucraina are nevoie de mai mult sprijin din partea SUA.

„La doi ani de când a început acest război, poporul ucrainean continuă să lupte cu un curaj teribil. Însă i se termină muniţiile. Ucraina are nevoie de mai multe livrări din Statele Unite pentru a rezista atacurilor neîntrerupte ale Rusiei, susţinute de arme şi muniţii din Iran şi Coreea de Nord. De aceea, Camera Reprezentanților trebuie să adopte legea bipartizană de suplimentare a securităţii naţionale, înainte de a fi prea târziu.”, a adăugat președintele american.

Președintele american l-a numit „ticălos nebun” pe Vladimir Putin, iar reacția liderului rus nu întârziat să apară.

„Noi suntem gata să lucrăm cu orice preşedinte. Dar eu cred că pentru noi Biden este preferabil, pentru Rusia, şi judecând după ce a spus am perfectă dreptate”, afirmat Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Mai mult, liderul rus a spus că gestul lui Biden nu ar fi decât o încercare nereuşită de a apărea ca un „cowboy de la Hollywood”.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.