”Kremlin Leaks”. Scurgere masivă de documente ale administrației Putin. Suma uriașă investită de ruși în propagandă

O nouă revelație zguduie scena politică internațională, pe măsură ce documente secrete de la Kremlin, cunoscute sub numele de „Kremlin Leaks”, au fost divulgate către site-ul eston Delfi. Aceste documente dezvăluie alocarea de către administrația lui Vladimir Putin a unui buget impresionant de un miliard de euro în scopul unui control ideologic al populației ruse și din teritoriile ucrainene anexate, în contextul realegerii lui Putin la 17 martie.

Conform informațiilor dezvăluite de „Kremlin Leaks”, bugetul alocat pentru alegerile prezidențiale, războiul informațional și supravegherea și integrarea „noilor regiuni rusești” însumează peste 1,1 miliarde de euro. Aceste documente oferă o privire detaliată asupra strategiilor elaborate de Kremlin pentru a influența fiecare cetățean rus și locuitorii teritoriilor anexate din Ucraina.

Un aspect semnificativ al acestor dezvăluiri este alocarea unei părți importante din buget, respectiv 631 de milioane de euro, pentru ceea ce administrația Putin numește „războiul informației”. Aceste fonduri sunt destinate în principal propagandei și cenzurii, cu obiectivul declarat de a controla fluxul de informații și de a manipula opinia publică.

Documentele dezvăluie că Vladimir Soloviev, cunoscut pentru diatribele sale violente împotriva Occidentului, a primit aproximativ 15 milioane de euro în 2023 și este promis că va primi dublu în 2024. De asemenea, investiții semnificative sunt direcționate către cinematografie, seriale și emisiuni TV pentru a susține propaganda de stat înaintea alegerilor prezidențiale.

Un alt aspect dezvăluit de „Kremlin Leaks” este efortul susținut al administrației Putin de a influența angajații organizațiilor din subordinea Ministerului Educației și Științelor, inclusiv profesorii și elevii, pentru a le crește nivelul de „alfabetizare sociopolitică” și pentru a asigura loialitatea față de regimul lui Putin.

Aceste dezvăluiri, care arată o strategie complexă și bine finanțată a Kremlinului pentru manipularea și controlul informațiilor și a populației, au stârnit îngrijorări la nivel internațional și ridică întrebări despre manipularea procesului democratic și respectarea drepturilor omului în Rusia și în teritoriile anexate din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mosocva #propaganda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat