Erdogan îi dă o grea lovitură lui Putin: Rusia blocată, sub presiunea Statelor Unite

06 Mart. 2024, 08:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2024, 08:04 // Actual //  bani.md

Războiul lui Putin din Ucraina a dus la impunerea de sancțiuni occidentale împotriva Moscovei, pentru a-i diminua capacitatea de luptă. Unele țări nu au aderat la aceste interdicții, însă acum președintele Turciei, Recep Erdogan îi dă o grea lovitură lui Putin, blocând importurile de petrol ale Rusiei din terminalul Dortyol, pe fondul presiunii intensificate a sancțiunilor Statelor Unite.

Global Terminal Services (GTS), care operează terminalul de dimensiuni medii Dortyol din Turcia, de la Marea Mediterană, a decis să nu mai accepte țiței de origine rusă pentru a evita posibile conexiuni cu petrol Moscovei, potrivit Oil Price.

„GTS a decis să întrerupă toate conexiunile posibile cu petrolul rusesc și a declarat în consecință clienților săi la sfârșitul lunii februarie 2024 că, chiar dacă nu există nicio încălcare a legilor, regulamentelor sau sancțiunilor, nu va accepta niciun produs de origine rusă sau niciun produs încărcat din porturile rusești ca măsură suplimentară la regulile de sancțiuni în vigoare”, a declarat compania pentru Reuters.

Toate importurile anterioare de petrol rusesc au fost în conformitate cu sancțiunile aplicabile, inclusiv cu plafonul de preț al G7 pentru țițeiul și produsele petroliere rusești, a adăugat GTS.

După ce anul trecut UE a interzis importurile de țiței și produse rafinate, Turcia a devenit unul dintre cei mai mari importatori de petrol rusesc.

Cu toate acestea, o amenințare recentă a sancțiunilor americane de a impune sancțiuni secundare firmelor financiare și altor intermediari care fac afaceri cu Rusia a dus deja la scăderea comerțului turco-rus, inclusiv cu petrol.

Comerțul dintre Rusia și Turcia a suferit un eșec de la sfârșitul lunii decembrie, unele plăți pentru mărfurile de petrol rusești importate au fost amânate, deoarece băncile intensifică verificările de conformitate în urma amenințării SUA de a sancționa instituțiile financiare pentru facilitarea afacerilor cu Rusia.

În decembrie, președintele american Joe Biden a emis un ordin executiv, care îl autorizează pe secretarul Trezoreriei, în consultare cu secretarul de stat, să impună eventual sancțiuni unei instituții financiare străine dacă se constată că aceasta a „realizat sau facilitat orice tranzacție semnificativă sau tranzacții pentru sau în numele oricărei persoane desemnate” în sancțiunile împotriva Rusiei.

Ca urmare a acestei noi amenințări de sancțiuni, plățile au fost întrerupte cu unele întârzieri observate în plățile pentru mărfurile de petrol pe care Turcia le importă din Rusia, au declarat luna trecută pentru Reuters mai multe surse care cunosc situația. Cu toată prietenia dintre Erdogan și Putin, acum situația se schimbă total în relațiile dintre Turcia și Rusia, sub presiunea Statelor Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.