Putin poate ocupa Transnistria într-o noapte. De ce crede fostul președinte Traian Băsescu că acest plan ar fi un eșec

Vladimir Putin ar putea ocupa Transnistria într-o singură noapte, este de părere fostul președinte Traian Băsescu, dar nu o poate menţine, întrucât Ucraina nu va permite acest lucru.

Băsescu afirmă că ucrainenii sunt eroi, care împiedică Rusia să ajungă la gurile Dunării, dar apreciază că Rusia trebuie privită ca o forţă care domină Marea Neagră.

”Putin poate ocupa Transnistria într-o noapte. Desantează o brigadă de infanterie în Transmistria şi a ocupat-o. Lăţimea maximă în Transnistria este 27 de kilometri. Dar Putin nu poate ţine Transnistria nici măcar 3 zile, pentru că Ucraina nu va tolera prezenţă militară masivă în Transnistria şi, aşa cum a păţit cu Insula Şerpilor, ar păţi cu Transnistria”, a declarat Traian Băsescu, marţi seară, la Digi 24.

Fostul preşedinte consideră că ”Rusia nu poate menţine o ocupare a Transnistriei”.
”Nu are cum, pentru că Ucraina va spulbera tot ce e de spulberat acolo. Accesul nu poate veni decât de pe Marea Neagră, prin aer. N-ai cum, n-are cum. N-a cucerit Odessa, nu poate avea Transnistria. O poate ocupa, dar nu o poate menţine”, a adăugat Băsescu.

El s-a referit şi la situaţia din Marea Neagră: ”Am văzut un optimist care spune «Rusia a pierdut controlul Mării Negre». E unul care habar n-are (…) Rusia are submarine Marea Neagră. Nu vă luaţi după forţa pe care o vedeţi pe la suprafaţa apei. Are submarine. Nimeni nu ştie câte, nimeni nu ştie ce capabilităţi militare au deci Rusia trebuie privită ca o forţă care domină Marea Neagră, până când NATO, în mod deosebit, împreună cu Turcia, Grecia, România, Bulgaria vor avea suficientă forţă în Marea Neagră pentru a domina liniile de transport”.

Fostul preşedinte afirmă că ”noi acum nu mai circulăm pe unde vrem prin Marea Neagră, pentru că nu sunt libere căile navigabile”.
”Asta înseamnă că Rusia domină, nu lasă libera navigaţie (…) Obiectivul lui Putin este să ajungă la gurile Dunării. Atunci va putea lua Transnisia şi dacă vrea, poate lua şi Moldova. Dar slavă Domnului, ucrainenii sunt nişte eroi (…) Să mulţumim Ucrainei că îi ţine departe de Odessa şi implicit departe de gurile Dunării”, a mai declarat Traian Băsescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#basescu #transnistria #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue