Prețul aurului a ajuns la un nivel record. Analiștii cred că se vor mai înregistra creșteri importante

06 Mart. 2024, 08:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mart. 2024, 08:01 // Actual //  bani.md

Preţul aurului a atins marţi un nivel record, investitorii având aşteptări tot mai mari de relaxare a politicii monetare în SUA, în timp ce riscurile geopolitice vor propulsa în continuare cotaţia metalului preţios, transmite Reuters.

Piaţa mai este susţinută de cererea fizică puternică din Asia şi achiziţiile băncilor centrale, precum şi de statutul tradiţional de activ de refugiu al aurului, în perioadele de incertitudine.

Băncile centrale au fost cumpărători neţi de aur timp de opt luni consecutive.
Preţul spot al aurului a crescut cu 0,8% la 2.130,79 dolari pentru o uncie, după ce a atins un record de 2.141,59 dolari uncia.
Dintr-o perspectivă a analizei tehnice, aurul poate creşte către 2.180 dolari uncia.

”Zilele următoare, în special cu publicarea datelor economice critice şi declaraţiilor preşedintelui Rezervei Federale Jerome Powell, vor fi cruciale pentru a determina dacă aurul îşi poate menţine traiectoria actuală sau dacă vom vedea o perioadă de consolidare”, a spus Alexander Zumpfe, trader senior de metale preţioase la Heraeus.
Analistul independent Ross Norman se aşteaptă ca preţul aurului să atingă 2.300 de dolari în acest an.

Preţul spot al argintului a crescut la rândul său, de luni, depăşind niveluri tehnice majore. Ultima oară a crescut cu 0,2%, la 23,94 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din 28 decembrie.

”Asta ânseamnă că aurul nu creşte singur în acest moment şi măreşte şansa unei creşteri mai susţinute”, a declarat Ole Hansen, şeful strategiei pentru mărfuri al Saxo Bank.
Prin contrast puternic, platina şi paladiul au mers în direcţie opusă, fiind în scădere cu 1,4%, respectiv cu 1,6%.

„Platina este relativ ieftină în comparaţie cu aurul, dar până acum a fost lăsată în urmă. Odată ce preţul aurului se stabilizează, este probabil ca platina să beneficieze de pe urma creşterii sale recente”, a spus Hansen. Raportul aur-platină a atins cel mai mare nivel din martie 2020, când începutul pandemiei l-a dus la un nivel record.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.