Cum a reuşit Apple să cheltuie 1 miliard de dolari anual într-un proiect pe care l-a abandonat

La începtul anului 2020, directorii de top ai Apple s-au întâlnit în Arizona pentru a testa prototipul maşinii pe care o compania încerca de ani de zile să o construiască, scrie Bloomberg.

Prototipul, un minivan alb cu plafon de sticlă, a fost dezvoltat pentru a putea fi folosit în mod confortabil de patru oameni. Planul era ca maşina să intre pe piaţă în următorii cinci ani un display uriaş şi un sistem audio puternic.

Mai important, proiectul „Bread Loaf” ar fi avut o autonomie de nivel 5, astfel maşina s-ar fi putut conduce singură cu ajutorul calculatorului şi noul sistem de operare dezvoltat intern.

Acest proiect, dar şi altele similare, nu au intrat niciodată în producţie. Pe 27 februarie Apple şi-a anunţat angjaţii că renunţa la planul ambiţios de a dezvolta o maşină. Decizia, deşi una spontană, nu a venit ca o surpriză.

Pe parcursul ultimului deceniu Apple a încercat cel puţin 5 variante de design diferite, a îngajat şi concediat ingineri, şi a considerat intrarea în parteneriat cu nume grele din industria auto precum Tesla, Mercedes-Benz sau BMW. Costul programului a fost, în medie, de aproape 1 miliard de dolari anual, excluzând cheltuielile cu senzorii şi software-ul.

„Sunt o mulţime de posibilităţi pe care le ai când dispui de mulţi bani şi angajaţi inteligenţi”, a declarat Reilly Brennan, partener al Trucks VC. „Apple nu a avut capacitatea de a lua atât de multe decizii”, a adăugat acesta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cheltuieli #bani #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom