Bulgăroaica de la șefia FMI Kristalina Georgieva urmează să obţină un sprijin important pentru un al doilea mandat

Kristalina Georgieva este interesată de un al doilea mandat de cinci ani în fruntea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi urmează să obţină un sprijin suficient pentru asta, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Georgieva, o economistă din Bulgaria al cărei mandat de director general al FMI a început în 2019 şi se va încheia în luna septembrie, are nevoie de sprijinul marilor state europene şi al SUA dacă vrea să obţină un nou mandat.

Potrivit surselor citate de Bloomberg, intenţia Kristalinei Georgieva de a încerca să obţină un al doilea mandat în fruntea FMI se bazează pe presupunerea că va beneficia de spriijnul Franţei şi Germaniei, primele două economii europene.

Conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Însă în cele din urmă, persoanele care ocupă ambele poziţii sunt decise de consiliile directoare ale celor două instituţii.

La reuniunea miniştrilor de Finanţe din G20, care a avut loc săptămâna trecută în Brazilia, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a lăudat-o pe Kristalina Georgieva pentru „treaba grozavă” pe care a făcut-o în calitate de director general al FMI, adăugând că ar sprijini-o pentru un al doilea mandat.

La rândul său, un înalt oficial german a semnalat, joi, pentru Bloomberg News, că ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner a declarat că este favorabil ideii ca Georgieva să fie numită pentru un nou mandat în fruntea FMI, dar a adăugat că o confirmare oficială va veni abia peste câteva zile.

În ceea ce o priveşte, Kristalina Georgieva a refuzat să răspundă în ultimele săptămâni atunci când a fost întrebată dacă este interesată de un nou mandat şi a declarat că se concentrează pe actualul mandat.

La o conferinţă de presă care a avut loc joi, purtătoarea de cuvânt a FMI, Julie Kozack, nu a comentat atunci când a fost întrebată dacă Georgieva este interesată de un al doilea mandat, precizând că „asta este o întrebare pentru directorul general”. Kozack a menţionat, însă, că regulile FMI referitoare la desemnarea directorului general, care în mod oficial este ales de către cei 24 de membri din board-ul executiv, spun că obiectivul este acela de a alege o persoană prin consens.

Chiar dacă board-ul FMI alege directorul general printr-un vot, sprijinul Europei şi SUA, care împreună controlează aproape jumătate dintre voturi, ar fi dificil de depăşit pentru orice alt candidat.

Georgieva a plecat de la Banca Mondială pentru a prelua conducerea FMI în 2019, o poziţie pe care a dobândit-o şi pentru că este dintr-o ţară est-europeană, o regiune care este slab reprezentată la vârful instituţiilor importante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Kristalina Georgieva #mandat #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.