Motoarele economice al Moldovei trag greu pe timpul crizei! Alaiba: Avem nevoie de noi sectoare care la moment lipsesc

În contextul datelor recente prezentate de Biroul Național de Statistică, care indică o creștere a produsului intern brut al Republicii Moldova cu 0,7% în 2023 față de anul anterior, viceprim-ministrul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a făcut o declarație importantă privind viitorul economic al țării.

Potrivit lui Alaiba, este crucial pentru Moldova să investească în noi sectoare și industrii care să devină noi motoare de creștere economică, sectoare care, la momentul actual, nu există. El a subliniat faptul că, deși unele domenii au înregistrat creșteri notabile în 2023, este nevoie de diversificare și de crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea unor noi sectoare.

Conform datelor prezentate de viceprim-ministru, principalele domenii care au contribuit la creșterea economică în 2023 au fost agricultura (+31,9%), sectorul HoReCa (+26,1%), serviciile de asistență socială (+12,6%), sectorul energetic (+11,1%), și IT și comunicații (+7,5%). În plus, exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 5,1%, cu o creștere semnificativă a exporturilor de servicii și bunuri.

Alaiba a subliniat că guvernul se concentrează în continuare pe atragerea investițiilor în economie, promovarea exporturilor și deschiderea de noi piețe, creșterea productivității economice și adăugarea de valoare, reformarea mediului de afaceri și promovarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#motoare #Alaiba #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom