Cine este cel mai deştept om din lume

16 Mart. 2024, 13:24
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
16 Mart. 2024, 13:24 // Oameni şi Idei //  bani.md

Terence Tao este cel mai deştept om din lume. Nu ridică niciodată vocea şi nu e niciodată stresat. Pentru a întocmi clasamentul special al celor mai inteligenţi oamemi, IQ-ul este folosit ca indicator.

Inteligenţa medie este în jurul scorurilor cuprinse între 90 şi 110, în timp ce vorbim despre oameni cu abilităţi cognitive extraordinare cu peste 130 de puncte. Este cazul, de exemplu, al matematicianului Terence Tao, care, cu 230 de puncte, a fost recunoscut drept cel mai inteligent om de pe Pământ.

Terence s-a născut pe 17 iulie 1975, în Adelaide, Australia, fiu a doi imigranţi din Hong Kong. Tatăl său, dr. Billy Tao, absolvise facultatea de medicină în 1969 şi s-a mutat în Australia, pentru a lucra ca medic pediatru. Mama ei, Grace, era licenţiată în astrofizică şi matematică, tot în Hong Kong.

Printre altele, Terry, aşa cum îl numesc prietenii săi, are doi fraţi şi amândoi au participat la olimpiadele de matematică reprezentând ţara lor. Unul este inginer în calculatoare şi lucrează pentru Google, celălalt, din păcate, suferă de autism, este un maestru internaţional de şah, un pianist talentat şi compozitor, licenţiat în teoria muzicii şi un doctorand în matematică.

Terence Tao a învăţat să citească singur la 2 ani şi începe imediat să-i înveţe pe copiii de 5 ani. La 7 ani, ajunge în ziarele din oraşul său pentru că face îndrumări matematice elevilor de liceu, în timp ce frecventa liceul.

Merge la liceu la 7 ani. Şi programa pe computer. Tao susţine că a învăţat matematica pe cont propriu, urmărind spectacolul pentru copii „Sesame Street”. Când avea 9 ani, Terence îşi împărţea timpul între liceu şi cursuri universitare de matematică avansată, deoarece a fi cu 7-8 ani înaintea vârstei sale în învăţământ nu i se părea suficient. La 10 ani a început să câştige concursuri de matematică, devenind cel mai tânăr participant din istorie la olimpiadele matematice.

Citea benzi desenate, juca Magic şi îşi petrecea nopţile în jocul strategic Civlization.

Astăzi, spune că evită cu totul jocurile video pentru că devine dependent de ele şi nu se mai poate opri până nu le finalizează 100%. De asemenea, îi place latina.

Este o persoană liniştită, calmă, modestă, lipsită de acele atitudini timide şi de acele dificultăţi sociale care sunt întotdeauna asociate cu geniile numerelor. Nu ridică niciodată vocea, nu este niciodată stresat sau deprimat, nu este arogant, nu este antisocial. Singurul semn special: poartă aproape exclusiv tricouri colorate.

Terry are o familie frumoasă, soţie, un fiu şi o fiică. Locuiesc în Los Angeles.

În spatele lui Tao sunt alte personalităţi. Printre cele mai interesante figuri o găsim pe Marilyn vos Savant, considerată cea mai inteligentă femeie din lume, cu un IQ de 228. Scriitoare şi editorialistă, vos Savant a devenit deosebit de cunoscută în 1986, când Cartea Recordurilor Guinness a inclus-o printre cei mai inteligenţi oameni de pe planetă.

Un alt geniu absolut este Christopher Hirata, cu un IQ de 225. Astrofizician care predă la Institutul de Tehnologie din California, a dobândit notorietate în 1996, când, la 14 ani, a devenit cel mai tânăr câştigător al Olimpiadei Internaţionale de Fizică. Doar doi ani mai târziu, Hirata ar fi început o colaborare cu NASA.

Printre cei mai inteligenţi bărbaţi de pe Pământ se numără şi faimosul şahist rus Garry Kasparov, capabil să devină campion mondial la disciplină la doar 22 de ani. IQ-ul său este de 194 de puncte. Ocupă locul 7 în lume, pe baza IQ-ului.

Există o listă importantă cu oameni care nu mai sunt în viaţă. Printre geniile cu un coeficient de inteligenţă foarte ridicat care au schimbat istoria umanităţii nu putem uita pe Albert Einstein, Isaac Newton, Stephen Hakwing, Nikola Tesla în domeniul fizicii. În chimie este obligatoriu să o menţionăm pe Marie Curie, în timp ce Johann Goethe este una dintre figurile de frunte din literatură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.