Semnal clar de la Bruxelles: „Va continua decarbonizarea, dar fără dezindustrializare”

23 Mart. 2024, 06:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2024, 06:57 // Actual //  bani.md

Liderii din sectoarele de bază ale industriei, ce reprezintă companii cu afaceri de 550 de miliarde de euro şi 7,8 milioane de angajaţi ai Europei, au lansat Declaraţia de la Anvers care conturează zece acţiuni concrete, inclusiv integrarea Acordului Industrial European în Agenda Strategică Europeană, în cadrul Summit-ului Industriei Europene. 73 de lideri din 20 de sectoare industriale au semnat această declaraţie în faţa prim-ministrului belgian, Alexander De Croo, şi preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

România a fost reprezentată la Summitul Industriei Europene de la Anvers de  Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex, cea mai mare companie industrială antreprenorială.

„Se pare că acum decidenţii de la Bruxelles au înţeles efectele de mantă ale jocului mondial şi vor trece la aplicarea corecţiilor necesare prevăzute în Declaraţia de la Anvers! Pentru cei ce nu sunt interesaţi de domeniul macroeconomic rezum totul la fraza cheie spusă ca şi angajament de către premierul Belgiei: „va continua decarbonizarea, dar fără dezindustrializare!” Să vedem acum când se va trece la fapte!”, a declarat ştefan Vuza, Preşedinte Consiliul de Administraţie Chimcomplex.

Declaraţia de la Anvers este un apel urgent pentru revitalizarea industriei europene şi consolidarea sectoarelor industriale de bază şi asigurarea competitivităţii şi rezilienţei acestora în contextul schimbărilor geopolitice.

Avertismentul industriaşilor privind lipsa de competitivitate a Europei faţă de concurenţii Chinei şi a SUA vine la doar câteva luni după ce UE a finalizat reglementările climatice pentru toate sectoarele economice.

Producţia industrială chimică a Europei a scăzut cu încă 8% al treilea an consecutiv, conform Cefic Chemical Trends Report, Dec. 2023.

La celalalt pol producţia de chimicale din China este la cele mai mari niveluri atinse vreodată, cu 9,6% mai mare în 2023 decât în 2022 totul fiind exportat către Europa.

“Planul de decarbonizare asumat de UE, plan disproporţionat faţă de emisiile de care este în mod real responsabil blocul european raportat la nivel mondial, este în impas. Toată industria europeană ce este mare consumatoare de energie funcţionează la jumătate din capacitate şi aici mă refer la metalurgie, chimie, ciment, hârtie . Iar motivul este energia care este de trei ori mai scumpă faţă de blocul American, Arab sau Asia-China. (…) Dacă prin politici energetice nerealiste se vor închide industriile de bază, în mai puţin de trei ani, orice produs fabricat în Europa va deveni prea scump iar populaţia va alege să cumpere produsele ce vin din import care sunt deja la preţuri mult mai mici”, a spus Vuza.

Prin această declaraţie se solicită  transformarea Europei într-un lider global în furnizarea de energie cu emisii reduse de carbon, printr-un parteneriat strategic, inclusiv un sprijin mai puternic pentru proiectele UE. Semnatarii Declaraţiei sunt industriaşii de top ai Europei, din sectoare precum: chimie, hârtie, metalurgie, minerit, aluminiu, petrol şi gaze, ciment, îngrăşăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Iul. 2025, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA