Semnal clar de la Bruxelles: „Va continua decarbonizarea, dar fără dezindustrializare”

23 Mart. 2024, 06:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mart. 2024, 06:57 // Actual //  bani.md

Liderii din sectoarele de bază ale industriei, ce reprezintă companii cu afaceri de 550 de miliarde de euro şi 7,8 milioane de angajaţi ai Europei, au lansat Declaraţia de la Anvers care conturează zece acţiuni concrete, inclusiv integrarea Acordului Industrial European în Agenda Strategică Europeană, în cadrul Summit-ului Industriei Europene. 73 de lideri din 20 de sectoare industriale au semnat această declaraţie în faţa prim-ministrului belgian, Alexander De Croo, şi preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

România a fost reprezentată la Summitul Industriei Europene de la Anvers de  Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex, cea mai mare companie industrială antreprenorială.

„Se pare că acum decidenţii de la Bruxelles au înţeles efectele de mantă ale jocului mondial şi vor trece la aplicarea corecţiilor necesare prevăzute în Declaraţia de la Anvers! Pentru cei ce nu sunt interesaţi de domeniul macroeconomic rezum totul la fraza cheie spusă ca şi angajament de către premierul Belgiei: „va continua decarbonizarea, dar fără dezindustrializare!” Să vedem acum când se va trece la fapte!”, a declarat ştefan Vuza, Preşedinte Consiliul de Administraţie Chimcomplex.

Declaraţia de la Anvers este un apel urgent pentru revitalizarea industriei europene şi consolidarea sectoarelor industriale de bază şi asigurarea competitivităţii şi rezilienţei acestora în contextul schimbărilor geopolitice.

Avertismentul industriaşilor privind lipsa de competitivitate a Europei faţă de concurenţii Chinei şi a SUA vine la doar câteva luni după ce UE a finalizat reglementările climatice pentru toate sectoarele economice.

Producţia industrială chimică a Europei a scăzut cu încă 8% al treilea an consecutiv, conform Cefic Chemical Trends Report, Dec. 2023.

La celalalt pol producţia de chimicale din China este la cele mai mari niveluri atinse vreodată, cu 9,6% mai mare în 2023 decât în 2022 totul fiind exportat către Europa.

“Planul de decarbonizare asumat de UE, plan disproporţionat faţă de emisiile de care este în mod real responsabil blocul european raportat la nivel mondial, este în impas. Toată industria europeană ce este mare consumatoare de energie funcţionează la jumătate din capacitate şi aici mă refer la metalurgie, chimie, ciment, hârtie . Iar motivul este energia care este de trei ori mai scumpă faţă de blocul American, Arab sau Asia-China. (…) Dacă prin politici energetice nerealiste se vor închide industriile de bază, în mai puţin de trei ani, orice produs fabricat în Europa va deveni prea scump iar populaţia va alege să cumpere produsele ce vin din import care sunt deja la preţuri mult mai mici”, a spus Vuza.

Prin această declaraţie se solicită  transformarea Europei într-un lider global în furnizarea de energie cu emisii reduse de carbon, printr-un parteneriat strategic, inclusiv un sprijin mai puternic pentru proiectele UE. Semnatarii Declaraţiei sunt industriaşii de top ai Europei, din sectoare precum: chimie, hârtie, metalurgie, minerit, aluminiu, petrol şi gaze, ciment, îngrăşăminte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.