Unde fug miliardarii de ochii guvernelor pentru a-şi ascunde miliardele

Marea Britanie a anunţat recent că se pregăteşte să renunţe la scutirile de taxe destinate bogaţilor. Revizuirea sistemului fiscal vine pe fondul adâncirii diferenţelor de bogăţie din tot mai multe ţări occidentale, care forţează tot mai multe ţări să renunţe la facilităţile fiscale de care se bucură miliardarii, scrie Bloomberg. În acest context, destinaţiile în care super-bogaţii îşi pot duce averile pentru a le pune la adăpost din calea taxelor, au început să se reducă.

Top celor mai avantajoase paradisuri fiscale:

Antigua şi Barbuda

De când a fost modificat sitemul fiscal în 2016, rezidenţii şi nerezidenţii nu sunt impozitaţi pentru veniturile obţinute în ţară sau pentru activele lor din afară. Această lege a fost un motor important pentru economia ţării, atrăgând investitori bogaţi şi stimulând piaţa imobiliară. De asemenea, în aceste insule tropicale nu există impozite pe avere sau pe moştenire.

De asemenea, străinii pot obţine cetăţenia care promite călătorii fără viză în Europa pentru doar 100.000 de dolari. Cetăţenii din Antigua şi Barbuda pot călători în 154 de ţări fără a solicita în prealabil o viză. UE încearcă să ia măsuri drastice împotriva acestei politici de scutire de vize şi face presiuni asupra acesteia şi a altor naţiuni din Caraibe, fie pentru a-şi închide programele de cetăţenie prin investiţii, fie pentru a le înăspri.

Emiratele Arabe Unite

În ultimii ani, Emiratele Arabe Unite au atras un val de manageri de fonduri speculative şi bancheri din întreaga lume, datorită legislaţiei fiscale relaxate şi facilităţilor oferite celor bogaţi. Emiratele Arabe Unite nu impozitează veniturile personale, câştigurile de capital, moştenirea, cadourile sau proprietăţile. Şi are una dintre cele mai mici rate de impozit pe profit din lume, de 9% pentru companiile care generează profituri anuale mai mari de 100.000 de dolari.

Italia

Sistemul de impozitare generos pentru străini instituit în 2017 în Italia a fost foarte eficient în atragerea bogaţilor. Numărul celor care se mută la Milano şi beneficiază de aceste scutiri fiscale a crescut de peste două ori în 2021, ajungând la un total de peste 1.300 de persoane. Noii rezidenţi plătesc o taxă anuală de 109.000 de dolari şi sunt scutiţi de plata impozitului pe veniturile din străinătate. De asemenea, ei nu plătesc impozit pe 50% din veniturile lor din Italia dacă nu au fost rezidenţi în cei doi ani fiscali precedenţi.

Valul recent de super bogaţi veniţi în Milano a crescut preţurile imobiliarelor şi a contribuit la creşterea costului vieţii în oraş. Cu toate acestea, pe măsură ce Marea Britanie şi Portugalia retrag stimulentele pentru străini, consultanţii în domeniul averilor spun că Italia va fi unul dintre principalii beneficiari ai bogaţilor – în special din America şi Orientul Mijlociu – care caută să vină cu banii într-o ţară europeană cu taxe puţine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.