Planul de a pune mâna pe seiful Rusiei cu 350 de miliarde USD: Bogăția lui Putin este într-o țară mică de 11 milioane

27 Mart. 2024, 08:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
27 Mart. 2024, 08:04 // Bani și Afaceri //  bani.md

Războiul lui Putin provoacă pierderi de vieți omenești, dar și pagube colosale în Ucraina, care este bombardată cu sălbăticie de Moscova. Acum, un plan iscusit de a pune mâna pe seiful Rusiei cu 350 de miliarde de dolari, activele sale înghețate, a fost pornit de către Uniunea Europeană.

S-a anunțat că dobânda acestei bogății gestionată în mare parte de organizația Euroclear din Belgia, o țară mică cu doar 11 milioane de locuitori, va fi direcționată spre Ucraina.

Săptămâna trecută, la UE s-au finalizat dezbaterile intense din ultimele șase luni cu privire la accesul la fondurile rusești – cea mai mare parte a activelor băncii centrale a Rusiei de 430 de miliarde de dolari înghețate de Occident la începutul războiului de acum doi ani, potrivit SMH.

Iar Euroclear, companie de servicii financiare, a spus că prima plată de aproximativ 3 miliarde de euro (aproape 5 miliarde de dolari) către Ucraina ar putea avea loc de îndată după 1 iulie, în funcție de ratele dobânzilor existente, două plăți pe an totalizând 2,5 miliarde de euro până la 3 miliarde de euro în viitor. Anul trecut, Euroclear a generat profituri după impozitare de 3,25 miliarde de euro din fondurile rusești.

În cazul în care discuția inițială despre accesarea activelor Rusiei s-a concentrat pe utilizarea fondurilor pentru reconstrucția Ucrainei, noul plan, care a fost convenit în principiu, este de a canaliza dobânda printr-o alocare specială a bugetului UE, cunoscută sub numele de Facilitatea europeană pentru pace, care este dedicat finanțării armatei Ucrainei.

Blocarea ajutorului către Kiev efectuată de republicani în Camera Reprezentanților din SUA împiedică capacitatea Ucrainei de a se apăra.

Accesul la câștigurile din activele Rusiei nu înlocuiește sumele masive pe care SUA le-au furnizat anterior – republicanii au blocat un nou ajutor propus de 60 de miliarde de dolari (92 de miliarde de dolari) – dar împreună cu începerea finanțării din noile 50 de miliarde euro ale UE, în cadrul mecanismului de finanțare de miliarde, va ajuta.

Cu toate acestea, Euroclear, europenii în sens mai larg și băncile occidentale au susținut că sechestrarea este un pas mare dincolo de înghețarea activelor, unul care ar încălca legile internaționale care interzic în general exproprierea bunurilor de proprietate privată străină fără o compensație echitabilă.
De asemenea, ar putea submina credibilitatea și încrederea Euroclear ca o casă de compensare majoră – și o componentă cheie a infrastructurii sistemului financiar european – pentru tranzacțiile internaționale cu valori mobiliare.

Euroclear, care a generat profituri de peste 4,4 miliarde de euro din activele rusești de la invazie, a păstrat aceste venituri la distanță de exploatare din operațiunile sale normale. Conform planului UE, Euroclear ar reține aproximativ 3% din venitul anual din aceste active pentru a-și acoperi costurile de funcționare și încă 10% pentru a acoperi costul litigiului inevitabil.

În timp ce Kremlinul a descris planul drept „banditism și furt” și a avertizat că cei care iau deciziile vor deveni obiectul unor urmăriri penale timp de zeci de ani, UE impozitează efectiv veniturile care, din cauza deciziei G7 (și a Australiei) de a îngheța rezervele bancare ale Rusiei.

Cele aproximativ 3 miliarde de euro pe an pe care UE le preconizează să le predea Ucrainei ar putea fi o sumă infimă atunci când sunt comparate cu cele 210 de miliarde de euro aflate pe platforma Euroclear din Belgia, pe care ucrainenii le-ar plăcea să pună mâna.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.