Prețul aurului a atins luni o nouă valoare record, pe fondul semnalelor că FED va reduce dobânzile

Preţul aurului a continuat să crească atingând luni o nouă valoare record, stimulat de semnalele că Rezerva Federală americană se apropie de momentul în care va reduce dobânzile, precum şi de tensiunile geopolitice şi cererea robustă pentru metalul galben venită din China, transmite Bloomberg, conform Agerpres.

Preţul spot al aurului a urcat luni până la maximumul istoric de 2.265,73 dolari uncia, în creştere cu 1,6% comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei de joi, după ce a stabilit deja o serie de recorduri în sesiunile recente.

Datele statistice publicate vineri, când pieţele financiare au fost închise, arată că inflaţia de bază în SUA, indicatorul preferat urmărit de Fed când vine vorba de presiunile inflaţioniste, a scăzut în luna februarie în timp ce consumul a crescut. Asta aduce noi argumente pentru o reducere a costurilor cu împrumuturile, chiar dacă banca centrală americană a adoptat un ton prudent.

Mai multe date statistice pozitive au dus la o creştere cu aproximativ 14% a cotaţiei aurului începând de la mijlocul lunii februarie. Perspectiva relaxării politice monetare a marilor bănci centrale, precum şi tensiunile crescute din Orientul Mijlociu şi Ucraina, au susţinut această creştere. Au existat de asemenea achiziţii semnificative de aur din partea băncilor centrale, în special în China, unde consumatorii au acumulat aur pe fondul problemelor din cea mai mare economie asiatică.

După publicarea cifrelor privind inflaţia în luna februarie, preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a spus că datele sunt “în linie cu aşteptările”, adăugând că Fed nu se grăbeşte să reducă dobânzile.

Cu toate acestea, pieţele financiare estimează că există 61% şanse ca Fed să reducă dobânzile în luna iunie, în creştere faţă de ziua de joi când erau doar 57% şanse. În mod normal, dobânzile mai mici sunt un element pozitiv pentru aur, care nu aduce dobânzi investitorilor.

“Datele privind inflaţia, şi în special comentariile lui Powell, au oferit un nou impuls pentru aur, iar piaţa devine din ce în ce mai convinsă că Fed va începe să reducă dobânzile în luna iunie”, a declarat Warren Patterson, analist la ING Groep NV.

Perspectivele pozitive ale aurului au fost susţinute de o serie de bănci importante. Printre ele, JPMorgan Chase & Co. a estimat luna trecută că preţul unciei de aur ar putea ajunge la 2.500 de dolari în acest an. De asemenea, analiştii de la Goldman Sachs Group cred că există potenţialul ca aurul să ajungă la 2.300 de dolari uncia, în contextul dobânzilor reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fed #record #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun