Forbes 2024: Cine sunt și în ce domenii și-au făcut averile cei șase români din clasamentul mondial al miliardarilor

03 Apr. 2024, 09:57
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
03 Apr. 2024, 09:57 // Bani și Afaceri //  bani.md

România are şase reprezentanţi în clasamentul miliardarilor lumii publicat marţi de revista Forbes, iar trei dintre ei și-au făcut afacerile în domeniul tehnologiei și aceștia locuiesc acum în Statele Unite: Daniel Dines, Ion Stoica şi Matei Zaharia. Fostul tenismen Ion Ţiriac și cofondatorii Dedeman, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, sunt, de asemenea prezenți. Fiecare dintre ei are o avere estimată de Forbes la peste 1,2 miliarde de dolari, pe primul loc în top fiind fondatorul primului unicorn românesc, UiPath, mutat între timp în State: Daniel Dines, cu 2,7 miliarde de dolari. Cei mai bogați oameni din lume sunt Bernard Arnault, Elon Musk și Jeff Bezos.

Planeta are un număr record de 2.781 de miliardari care au o valoare record de 14.200 de miliarde de dolari.

Cel mai bogat român este Daniel Dines (52 de ani), cofondatorul şi CEO-ul companiei din domeniul tehnologiei UiPath, primul unicorn pornit din România. Acesta are  o avere estimată de Forbes la 2,7 miliarde de dolari. Cel mai bogat român ocupă abia locul 1.238 în clasamentul în care figurează 2.781 de persoane cu averi de cel puţin un miliard de dolari. UiPath este o companie de automatizare robotică a proceselor, care a fost listată la Bursa de Valori din New York în aprilie 2021. Dines a înființat DeskOver în 2005 în București, România. Ulterior, a redenumit compania UiPath și i-a mutat sediul în New York, în 2018. UiPath se așteaptă la venituri de 900 de milioane de dolari în anul care se încheie în ianuarie 2022; compania nu a înregistrat încă profit.

Al doilea român de pe listă este Ion Ţiriac (84 de ani), cu o avere de 2,1 miliarde de dolari. Fostul tenismen conduce Tiriac Group, care are afaceri în domeniul imobiliar, auto, servicii financiare și nu numai. Acesta ocupă locul 1.545 în clasamentul Forbes.

Următorul român din top, aflat pe locul 1.623 în clasamentul Forbes, e Dragoș Pavăl, cu o avere de 2 miliarde de dolari. Dragoș Pavăl și fratele său, Adrian, dețin Dedeman, unul dintre cei mai importanți retaileri români de materiale de construcții și produse de bricolaj pentru casă.

De altfel, Adrian Pavăl (55 de ani) este următorul român din Top Forbes, cu o avere estimată la 1,4 miliarde de dolari şi este pe locul 2.152 în lista miliardarilor. Forbes notează că frații Pavăl dețin, de asemenea, acțiuni la mai multe companii românești cotate la bursă și un portofoliu de proprietăți imobiliare în București și în orașul Cluj din nordul țării.

Următorii români din clasament sunt Ion Stoica (59 de ani) și Matei Zaharia (38 de ani) care ocupă, împreună, locul 2.410 în clasament, având fiecare o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari. Ion Stoica este cofondator și președinte executiv al startup-ului de software Databricks, evaluat la 38 de miliarde de dolari în august 2021. Printre investitori se numără giganții cloud Microsoft și Amazon. El a fost CEO-ul inițial de la înființarea sa în 2013 până la începutul anului 2016, când a cedat poziția cofondatorului Ali Ghodsi. Înainte de Databricks, Stoica a cofondat start-up-ul de streaming video Conviva. De asemenea, este profesor de informatică la UC Berkeley. Locuiește în Berkeley, California

Partenerul său de afaceri, Matei Zaharia, este cofondator și director de tehnologie al startup-ului de software Databricks, evaluat la 38 de miliarde de dolari în august 2021. Printre investitori se numără Microsoft și Amazon. Forbes notează că el este creierul din spatele popularului motor de analiză Apache Spark, care a fost conceput pe când era un student de 24 de ani la doctorat la UC Berkeley. Spark a stabilit un record mondial pentru viteza de sortare a datelor în 2014 și i-a adus lui Zaharia un premiu pentru cea mai bună disertație de informatică a anului. În 2013, Zaharia și șase colaboratori de la UC Berkeley au cofondat Databricks, al cărui software este construit pe Spark. El a condus dezvoltarea mai multor funcții noi, cu inteligență artificială, dincolo de Spark.

Forbes: Super-bogații, mai bogați ca niciodată

Fobes notează că a fost un an de glorie pentru mega-bogații lumi, publicația idenfificân un număr fără precedent de 2.781 de miliardari din întreaga lume pentru lista din acest an – cu 141 de miliardari mai mult decât în 2023 și cu 26 mai mult decât recordul anterior, stabilit în 2021. Super-bogații sunt, de asemenea, mai bogați ca niciodată, averea lor combinată ajungând la 14.200 de miliarde de dolari – cu 2.000 de miliarde de dolari mai mult decât în urmă cu doar un an și cu 1.100 de miliarde de dolari peste recordul anterior, stabilit tot în 2021.

Banii sunt concentrați la vârf. Există acum un număr record de 14 persoane care fac parte din Clubul celor 100 de miliarde de dolari, grupul de elită al persoanelor ale căror averi se întind pe 12 cifre. Acest lucru este în creștere de la doar unul singur în urmă cu patru ani. Acești câțiva norocoși valorează în total 2.000 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că doar 0,5% din cei 2.781 de miliardari din lume dețin 14% din toată averea miliardarilor.

Cel mai bogat dintre toți este Bernard Arnault, care deține locul 1 pentru al doilea an consecutiv. Regele francez al bunurilor de lux are o avere estimată la 233 de miliarde de dolari, cu 22 de miliarde de dolari mai mult decât în 2023, datorită unui alt an record pentru conglomeratul său LVMH, compania care se află în spatele unor mărci precum Louis Vuitton, Tiffany & Co. și Sephora. El este cu 38 de miliarde de dolari mai bogat decât numărul 2 mondial, Elon Musk, care are o valoare estimată la 195 de miliarde de dolari. Imediat după el, pe locul 3, se află Jeff Bezos, de la Amazon, care are o avere estimată la 194 de miliarde de dolari. Forbes a folosit prețurile acțiunilor și ratele de schimb din 8 martie 2024 pentru clasamentul din acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.