„Istoriile cu Fotbal pentru Cei Mici” – o carte cu ilustrații desenate de copii cu sindromul Down

03 Apr. 2024, 10:39
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
03 Apr. 2024, 10:39 // Slider //  MD Bani

Clubul de fotbal pentru copii și tineret din Chişinău, Dacia Buiucani, este locul unde tinerii fotbaliști își propun să înregistreze performanțe sportive, dar se implică activ și în nenumărate cauze sociale cu impact pentru comunitate. În colaborare cu Asociația Sunshine s-a născut proiectul „Istoriile cu Fotbal pentru Cei Mici”. Este vorba despre o carte cu poveşti educative despre fotbal, cu desene ce pot fi ulterior colorate și ilustrații unice realizate de copii cu sindromul Down.

 

Marusica Burlaca, o micuță de 7 ani din capitală,diagnosticată şi ea cu sindromul Down, este ambasadoarea clubului și autoarea desenului de pe coperta lecturii. Aceasta este dedicată atât copiilor din Moldova, cât și celor din Ucraina, refugiați în țara noastră, fiind un concept tradus și în ucraineană.

Ideea a fost realizată în cadrul proiectului „Creșterea rezilienței prin coeziune socială și angajare a persoanelor refugiate și din comunitatea locală”, implementat de către HEKS/EPER Moldova, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și HELVETAS Moldova. Autorul textelor este Ivan Goncearuc, Director de Dezvoltare Strategică Dacia Buiucani și Manager de Proiect, a menționat: „Colaborarea noastră cu HEKS/EPER Moldova a început din dorința de a dezvolta și mai mult ramura de implicare socială a clubului Dacia Buiucani și lucrul cu proiectele naționale și internaționale.”

Lansare a cărţii a fost setată de Ziua Internațională a Persoanelor cu Sindromul Down, adică pe 21 martie. Fiind o tradiție ca pe această dată Dacia Buiucani și Asociația Sunshine să organizeze evenimente grandioase, au fost invitați peste 150 de persoane, dintre care aproximativ 50 de copii și adulți cu sindromul Down.

Oficiali ai Ambasadei României și a Franței au fost şi ei prezenţi la lansare, iar Ministrul Muncii și Protecției Sociale din Moldova, Alexei Buzu a menţionat: „Astăzi este important să stăm şi să ne gândim la efortul şi dedicaţia, eroismul părinţilor a copiilor cu sindromul Down.” 

Acces la carte vor avea copii și părinții din comunitatea Sunshine, copiii de la școlile cu predare în limba ucraineană din Chișinău, dar și alte instituții de învățământ.

HEKS/EPER Moldova, HELVETAS Moldova cu suportul Agenției Elvețiene pentru Cooperare, prin proiectul „Creșterea rezilienței prin angajare şi coeziune socială a persoanelor refugiate și a moldovenilor vulnerabili” susține mai multe necesităţi care se pliază direct sau indirect pe scopul acestuia având acoperire în 8 raioane din Moldova.

13 Oct. 2026, 12:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
13 Oct. 2026, 12:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cele 157 de milioane de euro transferate de Uniunea Europeană Republicii Moldova nu reprezintă bani suplimentari pentru Guvern, deoarece sumele au fost deja incluse în bugetul de stat și repartizate pentru cheltuielile planificate, a declarat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul unui interviu pentru publicația ZIUA, care susține că, în pofida finanțării europene, autoritățile trebuie să găsească în continuare miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar și a necesităților suplimentare din sezonul rece.

„Toți banii pe care Uniunea Europeană ni i-a promis, ei deja sunt bugetați. Noi deja, practic, îi cheltuim. Nu sunt niște bani în plus”, a explicat economistul, care a spus că transferul efectiv al fondurilor nu înseamnă apariția unor resurse financiare noi, care ar putea fi redirecționate către alte cheltuieli.

Potrivit lui Ioniță, situația finanțelor publice este complicată de deficitul bugetar estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. Tranșa europeană de 157 de milioane de euro echivalează cu circa trei miliarde de lei, însă această sumă era deja luată în calcul la elaborarea bugetului.

„Trei miliarde de lei dintr-un deficit de 23. Mai rămân 18 să le găsim”, a declarat expertul, referindu-se la necesitatea identificării altor surse de finanțare.

Economistul atrage atenția că presiunea asupra bugetului a crescut și în urma ultimei rectificări bugetare, când autoritățile au fost nevoite să majoreze cheltuielile cu aproximativ două miliarde de lei, fără a dispune de venituri suplimentare suficiente pentru acoperirea acestora.

În consecință, potrivit lui Ioniță, Guvernul a recurs la împrumuturi de pe piața internă pentru a finanța cheltuielile suplimentare. În același timp, rectificarea bugetară ar presupune și diminuarea încasărilor prognozate din granturi cu aproape un miliard de lei, ceea ce complică și mai mult situația financiară.

O altă problemă semnalată de economist este necesitatea identificării unor fonduri suplimentare pentru sezonul rece. Ioniță susține că resursele de care Guvernul ar avea nevoie pentru a face față cheltuielilor din această iarnă nu trebuie confundate cu finanțările deja prevăzute în Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene.

„El vrea să primim banii care să ne permită nouă să trecem această iarnă”, a explicat Ioniță, referindu-se la necesitatea unor finanțări suplimentare solicitate de autorități.

Astfel, deși tranșa europeană reprezintă o sursă de finanțare a bugetului, aceasta nu reduce automat necesarul de resurse prevăzut în planificarea bugetară. Banii contribuie la acoperirea cheltuielilor și a deficitului deja estimate, dar nu pot fi considerați o rezervă nouă pentru alte necesități.

Republica Moldova beneficiază de Planul de Creștere Economică al Uniunii Europene, în valoare de 1,9 miliarde de euro, care prevede acordarea etapizată a finanțărilor în funcție de îndeplinirea reformelor convenite cu Bruxellesul. O parte a fondurilor reprezintă granturi, iar cealaltă parte, împrumuturi în condiții avantajoase.

În aceste condiții, Ioniță consideră că principala provocare a autorităților rămâne identificarea surselor de finanțare pentru deficitul bugetar, într-un moment în care necesarul de cheltuieli crește, iar veniturile din granturi sunt mai mici decât cele prognozate.