Ce se întâmplă după privatizare? Istoria a cinci giganți industriali din Moldova

Procesul de privatizare în Republica Moldova a înregistrat numeroase faze de creștere și declin. Printre acestea se numără însă câteva exemple deosebite, cu implicarea inclusiv a companiilor cu capital străin, care au dus la transformarea proprietăților de stat nerentabile în active strategice cu un potențial mare, scrie Logos Press.

Unul dintre aceste exemple este cel al fabricii de ciment din Rezina. În 1991, din cauza unei căderi bruște a pieței de desfacere, fabrica și-a redus rapid producția și a ajuns să utilizeze doar 12% din capacitate. Astfel, întreprinderea a intrat în criză și a acumulat datorii de 40 de milioane de lei. Din această cauză, a fost inclusă în programul de privatizare, iar în 1999, pachetul majoritar de acțiuni a fost achiziționat de compania franceză „Lafarge”. Perioada de redresare a fabricii a durat cinci ani, timp în care „Lafarge” a investit în ea 17,7 milioane de dolari. În total, noul proprietar a investit în companie aproximativ 40 de milioane de euro. Investitorul francez a reușit să-și extindă gama de produse, să pună în funcțiune o stație automată de încărcare a cimentului vrac și să instaleze echipamente moderne pentru ambalare și paletizare a cimentului. Fabrica a devenit un model de afacere regională prosperă: în 2022, veniturile din vânzări ale „Lafarge Ciment Moldova” au fost de 915 milioane de lei, iar profitul net a fost de 121 de milioane.

Un alt exemplu este fabrica de tutun din Chișinău „Tutun-CTC”, fondată în 1924. Această proprietate de stat a fost promovată activ pentru vânzare începând cu sfârșitul anilor ’90. Abia în 2019, pachetul majoritar al acțiunilor (90,81%) a fost achiziționat de compania „Le Bridge Corporation Limited”. Noul proprietar a început cu o transformare radicală a întreprinderii. Secțiile de producție ale fabricii nu au fost modernizate din anii ’60, așa că primele investiții au fost direcționate către modernizarea capacităților de producție. De-a lungul anilor, în fabrică au fost investiții de milioane de dolari, iar acum și-a recâștigat statutul de jucător important pe piață. În vara anului 2023, „Tutun-CTC” a semnat cu „Philip Morris International” un contract privind producția unor branduri din portofoliul PMI. Investițiile inițiale ale „Philip Morris” în fabrica din Chișinău sunt estimate la aproximativ 3 milioane de dolari și presupun instalarea unor echipamente suplimentare, inclusiv a sistemului de trasabilitate a produselor din tutun „Track and Trace”, precum și instruirea personalului, scrie infotag.md.

Potrivit directorului „Philip Morris Moldova”, Elena Naumenko, la selectarea partenerului de afaceri s-a ținut cont de reputația companiei, precum și de faptul că, din punct de vedere tehnic, fabrica este dotată cu unități de producere moderne, care corespund în totalitate celor mai riguroase standarde internaționale. În plus, echipamentele sunt compatibile cu producerea portofoliului PMI. Fabrica de tutun din Chișinău are o reputație solidă și stabilă, iar produsele sale nu sunt implicate în comerțul ilegal, inclusiv pe piețele externe. Totodată, întreprinderea este pregătită să colaboreze cu companii internaționale: dispune de echipamente performante și personal calificat, conform standardelor internaționale. Acordul este considerat reciproc avantajos și ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri local. În decembrie 2023, „Tutun-CTC” a început producția de țigări comandate de PMI cu marca „Bond Street”, iar în curând, fabrica va începe să producă brandurile „Chesterfield” și „L&M”.

O altă poveste de succes este cea a fabricii de încălțăminte din Chișinău „Zorile”. Această întreprindere legendară a fost fondată în 1945 și a ajuns rapid la o capacitate de producție de 8 milioane de perechi de încălțăminte pe an. La începutul anilor ’90, „Zorile” a rămas fără piața de desfacere din fosta URSS, iar ca soluție temporară, a început să îndeplinească comenzi de materii prime pentru mai multe întreprinderi străine. Practic, fabrica din Chișinău activa doar pe baza contractelor de muncă și nu își comercializa propriile produse. Un moment crucial în istoria acestui producător a fost anul de criză 2008, când un fond de investiții american, „Done Investment Limited”, a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni(60,3%) al întreprinderii. În doar un an, a fost lansat un program nou de dezvoltare a fabricii și au fost deschise primele 25 de magazine. Totodată, în unul dintre spațiile fabricii, investitorul american a inaugurat centrul de încălțăminte „Zorile”, cu o suprafață de 7,2 mii de metri pătrați. Iar în 2017, pe locul spațiilor de producție a fost construit centrul comercial „Zity Mall”. Ca rezultat al acestor transformări, veniturile din vânzări ale „Zorile” au atins 82,5 milioane de lei, iar profitul net a fost de 16,6 milioane de lei.

O istorie frumoasă se află și în spatele companiei „Viorica-Cosmetic”. Aceasta a fost inaugurată în primăvara anului 1989, dar nu a avut timp să se dezvolte. În 1991, întreprinderea s-a ales cu datorii, la fel ca majoritatea giganților industriali din Moldova în acea perioadă. În 2012 însă, fabrica a fost cumpărată de compania „Daac Hermes”, iar noul proprietar a investit peste 8 milioane de euro în modernizarea acesteia. Astfel, în 2022, veniturile din vânzări ale „Viorica-Cosmetic” au atins 97 de milioane de lei. Fabrica are în portofoliu 400 de produse, exportă în peste 10 țări și dezvoltă 35 de magazine de brand.

Încă un exemplu notabil este cel al magazinului universal „Unic”, care a fost scos la vânzare de două ori. Abia în 2016, clădirea a fost vândută companiei „Rogob” cu 250 de milioane de lei. Modernizarea obiectivului a fost costisitoare, noul concept fiind dezvoltat de compania germană „Chapman and Taylor”. În urma reabilitării, cinci etaje ale clădirii au fost date în chirie la peste 300 de comercianți. În ultimii opt ani, noul proprietar a investit aproximativ 180 de milioane de lei în infrastructura centrului comercial. Potrivit managerului „Unic”, Leonid Sidorov, în următoarea etapă vor fi investite încă 250 de milioane de lei, o parte dintre acești bani fiind direcționați către construcția unei parcări subterane. Strategia de investiții a avut rezultate remarcabile: în 2022, veniturile „Unic” au atins un nivel record, ajungând la 111 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 85 de milioane de lei.

#istorii de privatizare #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kremlinul a confiscat activele unor companii occidentale din Rusia prin decrete semnate de preşedintele Vladimir Putin şi ordine judecătoreşti legate de procese pentru proiecte oprite sau fonduri blocate pe fondul sancţiunilor occidentale. Mai jos este o listă cu companiile afectate până acum, alcătuită de Reuters și citată de News.ro

AGROTERRA

Rusia a confiscat companiile aparţinând grupului agricol AgroTerra şi le-a plasat sub conducere temporară, în aprilie, inclusiv unele susţinute de firme de investiţii olandeze, arată un decret semnat de Putin.

AMEDIA

Putin a semnat un decret de transfer al fostelor active ale Amedia către conducerea statului, în septembrie, după ce editura norvegiană a lăsat controlul deplin al tipografiilor sale ruseşti jurnalistului rus Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în aprilie 2022.

CARLSBERG

Statul rus a preluat controlul asupra pachetului de acţiuni al companiei daneze de bere Carlsberg în producătorul local de bere Baltika Breweries, pe 16 iulie, punându-l sub ”administrarea temporară” a agenţiei imobiliare guvernamentale Rosimushchestvo, arată un decret semnat de Putin.

COMMERZBANK

Un tribunal rus a dispus sechestrarea activelor precum şi a valorilor mobiliare şi a clădirii băncii din centrul Moscovei abăncii germane Commerzbank, în valoare de 93,7 milioane de euro (101,9 milioane de dolari), ca parte a unui proces care implică Commerzbank şi Deutsche Bank, au arătat documentele instanţei pe 18 mai.

DANONE

Statul rus a preluat controlul asupra subsidiarei ruse a producătorului francez de iaurt Danone, Danone Russia, pe 16 iulie, a arătat un decret semnat de Putin, şi a adus-o sub controlul temporar al agenţiei imobiliare guvernamentale.

Putin a scos-o de pe lista activelor plasate sub administrare temporară în martie. Ulterior, Danone a declarat că a obţinut aprobările de reglementare necesare pentru cedarea afacerii sale Essential Dairy din ţară către Vamin R LLC.

DEUTSCHE BANK

Un tribunal rus a impus sechestrarea titlurilor de valoare, proprietăţilor imobiliare şi conturilor bancare ale Deutsche Bank, împreună cu subsidiara sa rusă şi Deutsche Bank Technology Center, de până la 238,6 milioane de euro (259,4 milioane de dolari), au arătat pe 18 mai documente judecătoreşti legate de un proces care implică şi Commerzbank.

FORTUM

În aprilie 2023, Putin a semnat un decret prin care se stabilea controlul asupra filialei ruse a companiei finlandeze de utilităţi Fortum, care operează centrale electrice în Rusia. CEO-ul a fost înlocuit, iar unitatea a fost pusă sub administrare temporară a activelor.

FRAPORT

Putin a semnat pe 1 decembrie un decret care a pus aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg sub conducerea temporară a unui holding rus, preluând controlul de la operatorul aeroportuar german Fraport, fondul suveran de investiţii din Qatar, Qatar Investment Authority, şi investitori din alte state din Golf.

JPMORGAN CHASE

JPMorgan Chase a declarat într-un document din 2 mai că activele sale din Rusia ar putea fi confiscate după procese în instanţe din Rusia şi SUA. Banca a spus că valoarea creanţelor şi ordinelor de îngheţare a activelor depăşeşte activele sale disponibile în Rusia.

Un tribunal rus a dispus în aprilie sechestrarea fondurilor din conturile JPMorgan, după banca de stat rusă VTB a dat în judecată pentru a-şi recâştiga fondurile blocate în străinătate.

JPMorgan a dat în judecată VTB Bank din Rusia, în încercarea de a bloca efortul VTB de a recupera 439,5 milioane de dolari.

OMV

Conform decretelor prezidenţiale publicate pe 19 decembrie, participaţiile companiei austriece de petrol şi gaze OMV în zăcământul Yuzhno-Russkoye şi în proiectele de extracţie a gazelor Achimov urmează să revină companiilor ruseşti nou create şi oferite spre vânzare către Gazovyye Tehnologii. Activele OMV vor fi apoi vândute către societatea pe acţiuni SOGAZ. ROLF.

Pe 21 februarie, o instanţă rusă a ordonat ca proprietatea asupra acţiunilor Rolf, un dealer auto deţinut de o firmă din Cipru, să fie predată statului rus, au informat agenţiile de presă ruse, după ce acesta a fost plasat sub conducerea statului, temporar, în decembrie.

UNICREDIT

Curtea de arbitraj din Sankt Petersburg a ordonat ca activele, conturile şi proprietăţile UniCredit, precum şi acţiunile din două filiale să fie sechestrate ca parte a unui proces pentru un proiect de gaze abandonat, care implică banca italiană, au arătat documentele instanţei pe 18 mai.

UniCredit a spus că sechestrul a afectat doar o fracţiune din activele unităţii sale din Rusia, nu întreaga filială.

UNIPER

Kremlinul a luat măsuri în aprilie 2023 împotriva Unipro, divizia rusă a companiei germane Uniper, care are cinci centrale electrice în Rusia, şi a introdus management extern şi un nou CEO.

WINTERSHALL DEA

Conform decretelor prezidenţiale publicate pe 19 decembrie, participaţiile Wintershall Dea în proiectul Yuzhno-Russkoye şi în proiectele Achimov urmează să revină companiilor ruseşti nou create şi oferite spre vânzare către Gazovyye Tekhnologii, oficializând pierderea controlului pe care BASF şi Wintershall Dea îl anunţau ianuarie 2023. Wintershall Dea este o societate mixtă între BASF şi firma de investiţii LetterOne a miliardarului rus Mihail Fridman.