Ce se întâmplă după privatizare? Istoria a cinci giganți industriali din Moldova

Procesul de privatizare în Republica Moldova a înregistrat numeroase faze de creștere și declin. Printre acestea se numără însă câteva exemple deosebite, cu implicarea inclusiv a companiilor cu capital străin, care au dus la transformarea proprietăților de stat nerentabile în active strategice cu un potențial mare, scrie Logos Press.

Unul dintre aceste exemple este cel al fabricii de ciment din Rezina. În 1991, din cauza unei căderi bruște a pieței de desfacere, fabrica și-a redus rapid producția și a ajuns să utilizeze doar 12% din capacitate. Astfel, întreprinderea a intrat în criză și a acumulat datorii de 40 de milioane de lei. Din această cauză, a fost inclusă în programul de privatizare, iar în 1999, pachetul majoritar de acțiuni a fost achiziționat de compania franceză „Lafarge”. Perioada de redresare a fabricii a durat cinci ani, timp în care „Lafarge” a investit în ea 17,7 milioane de dolari. În total, noul proprietar a investit în companie aproximativ 40 de milioane de euro. Investitorul francez a reușit să-și extindă gama de produse, să pună în funcțiune o stație automată de încărcare a cimentului vrac și să instaleze echipamente moderne pentru ambalare și paletizare a cimentului. Fabrica a devenit un model de afacere regională prosperă: în 2022, veniturile din vânzări ale „Lafarge Ciment Moldova” au fost de 915 milioane de lei, iar profitul net a fost de 121 de milioane.

Un alt exemplu este fabrica de tutun din Chișinău „Tutun-CTC”, fondată în 1924. Această proprietate de stat a fost promovată activ pentru vânzare începând cu sfârșitul anilor ’90. Abia în 2019, pachetul majoritar al acțiunilor (90,81%) a fost achiziționat de compania „Le Bridge Corporation Limited”. Noul proprietar a început cu o transformare radicală a întreprinderii. Secțiile de producție ale fabricii nu au fost modernizate din anii ’60, așa că primele investiții au fost direcționate către modernizarea capacităților de producție. De-a lungul anilor, în fabrică au fost investiții de milioane de dolari, iar acum și-a recâștigat statutul de jucător important pe piață. În vara anului 2023, „Tutun-CTC” a semnat cu „Philip Morris International” un contract privind producția unor branduri din portofoliul PMI. Investițiile inițiale ale „Philip Morris” în fabrica din Chișinău sunt estimate la aproximativ 3 milioane de dolari și presupun instalarea unor echipamente suplimentare, inclusiv a sistemului de trasabilitate a produselor din tutun „Track and Trace”, precum și instruirea personalului, scrie infotag.md.

Potrivit directorului „Philip Morris Moldova”, Elena Naumenko, la selectarea partenerului de afaceri s-a ținut cont de reputația companiei, precum și de faptul că, din punct de vedere tehnic, fabrica este dotată cu unități de producere moderne, care corespund în totalitate celor mai riguroase standarde internaționale. În plus, echipamentele sunt compatibile cu producerea portofoliului PMI. Fabrica de tutun din Chișinău are o reputație solidă și stabilă, iar produsele sale nu sunt implicate în comerțul ilegal, inclusiv pe piețele externe. Totodată, întreprinderea este pregătită să colaboreze cu companii internaționale: dispune de echipamente performante și personal calificat, conform standardelor internaționale. Acordul este considerat reciproc avantajos și ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri local. În decembrie 2023, „Tutun-CTC” a început producția de țigări comandate de PMI cu marca „Bond Street”, iar în curând, fabrica va începe să producă brandurile „Chesterfield” și „L&M”.

O altă poveste de succes este cea a fabricii de încălțăminte din Chișinău „Zorile”. Această întreprindere legendară a fost fondată în 1945 și a ajuns rapid la o capacitate de producție de 8 milioane de perechi de încălțăminte pe an. La începutul anilor ’90, „Zorile” a rămas fără piața de desfacere din fosta URSS, iar ca soluție temporară, a început să îndeplinească comenzi de materii prime pentru mai multe întreprinderi străine. Practic, fabrica din Chișinău activa doar pe baza contractelor de muncă și nu își comercializa propriile produse. Un moment crucial în istoria acestui producător a fost anul de criză 2008, când un fond de investiții american, „Done Investment Limited”, a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni(60,3%) al întreprinderii. În doar un an, a fost lansat un program nou de dezvoltare a fabricii și au fost deschise primele 25 de magazine. Totodată, în unul dintre spațiile fabricii, investitorul american a inaugurat centrul de încălțăminte „Zorile”, cu o suprafață de 7,2 mii de metri pătrați. Iar în 2017, pe locul spațiilor de producție a fost construit centrul comercial „Zity Mall”. Ca rezultat al acestor transformări, veniturile din vânzări ale „Zorile” au atins 82,5 milioane de lei, iar profitul net a fost de 16,6 milioane de lei.

O istorie frumoasă se află și în spatele companiei „Viorica-Cosmetic”. Aceasta a fost inaugurată în primăvara anului 1989, dar nu a avut timp să se dezvolte. În 1991, întreprinderea s-a ales cu datorii, la fel ca majoritatea giganților industriali din Moldova în acea perioadă. În 2012 însă, fabrica a fost cumpărată de compania „Daac Hermes”, iar noul proprietar a investit peste 8 milioane de euro în modernizarea acesteia. Astfel, în 2022, veniturile din vânzări ale „Viorica-Cosmetic” au atins 97 de milioane de lei. Fabrica are în portofoliu 400 de produse, exportă în peste 10 țări și dezvoltă 35 de magazine de brand.

Încă un exemplu notabil este cel al magazinului universal „Unic”, care a fost scos la vânzare de două ori. Abia în 2016, clădirea a fost vândută companiei „Rogob” cu 250 de milioane de lei. Modernizarea obiectivului a fost costisitoare, noul concept fiind dezvoltat de compania germană „Chapman and Taylor”. În urma reabilitării, cinci etaje ale clădirii au fost date în chirie la peste 300 de comercianți. În ultimii opt ani, noul proprietar a investit aproximativ 180 de milioane de lei în infrastructura centrului comercial. Potrivit managerului „Unic”, Leonid Sidorov, în următoarea etapă vor fi investite încă 250 de milioane de lei, o parte dintre acești bani fiind direcționați către construcția unei parcări subterane. Strategia de investiții a avut rezultate remarcabile: în 2022, veniturile „Unic” au atins un nivel record, ajungând la 111 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 85 de milioane de lei.

#istorii de privatizare #companii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.