Un nou gigant energetic urmează să apară în Republica Moldova. Prima licitație a fost anulată

O nouă centrală de cogenerare urmează să fie construită în cadrul Termoelectrica, cu o capacitate de 55 MW. Or, reprezentanții mai multor companii din domeniul energetic, inclusiv producători de motoare cu ardere internă pentru centrale electrice din mai multe țări au fost informați despre potențialul de dezvoltare a proiectelor în infrastructura de producere a energiei termice și electrice în Republica Moldova.

Sesiunea de informare cu potențialii ofertanți a fost organizată în perioada 11-12 aprilie curent de către UCIPE – Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică, în parteneriat cu Termoelectrica S.A. și a avut drept scop informarea companiilor despre procedura de licitație menționată și creșterea potențialului de atragere a experienței și expertizei internaționale în domeniul infrastructurii de producere a energiei termice și electrice.

Potrivit directorului UCIPE, Ruslan Surugiu, modernizarea infrastructurii de producere a energiei termice și electrice este unul dintre obiectivele statului pentru a mări capacitatea de producere internă de energie, dar și asigurării securității energetice a țării. În acest context, pentru aplicarea celor mai bune practici internaționale în sector și atingerea obiectivelor propuse: “este important să avem cât mai multe companii și oferte competitive participante în cadrul noii proceduri de licitație pe care planificăm să o repetăm. Ne dorim să avem cele mai bune și inovatoare soluții cu care să putem interveni pentru a moderniza infrastructura energetică din cadrul Termoelectrica S.A.”

În context, directorul Termoelectrica S.A., Iurie Razlovan, a subliniat că infrastructura întreprinderii are o istorie care începe din anii ’50 și indiferent de eforturile depuse pentru menținerea și asigurarea mentenanței sistemului, vechimea instalațiilor își spune cuvântul. “Suntem în fața unei provocări când trebuie să modernizăm capacitățile interne de producere. Ne dorim echipamente de cea mai nouă generație, care vor avea capacitatea de a furniza energie termică și electrică, la cel mai înalt randament posibil”.

Licitația privind “Instalarea unor centrale de cogenerare de înaltă eficiență la CT Vest și CET Sursa 3, și instalarea unor transformatoare electrice și instalații de distribuție (proiectare, furnizare, instalare)” este parte a celui de-al doilea Proiect de Îmbunătățire a Eficienței Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică din Chișinău (PIESACET-2). Valoarea estimativă a pachetului investițional este de circa 81 milioane euro. Procedura de licitație urmează a fi repetată urmare neconformității ofertelor în primei proceduri de licitației.

Prima licitație de construcție a centralelor de cogenerare a fost anulată urmare a ofertelor neconforme.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cogenerare #centrala #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză