Din secretele super-bogaţilor: Unde îşi pun banii miliardari ca Elon Musk sau Jeff Bezos. Unde cheltuie cel mai mult

22 Apr. 2024, 15:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
22 Apr. 2024, 15:05 // Bani și Afaceri //  bani.md

Super-bogaţii, cei cu averi ce depăşesc pragul de 100 de milioane de dolari, se deosebesc de oamenii obişnuiţi nu numai prin imperiile lor colosale, ci şi prin deciziile pe care aleg să le facă în legătură cu banii lor, scrie CNBC.

La nivel global, populaţia super-bogaţilor se ridică la aproximativ 28.500 de oameni, majoritatea fiind concentraţi în New York, Los Angeles, Londra sau Beijing.

„Aceste oraşe se mândresc cu o infrastructură financiară robustă, ecosisteme antreprenoriale vibrante şi pieţe imobiliare profitabile, ceea ce le face destinaţii atractive pentru cei ultra-bogaţi”, a declarat Kevin  Teng, CEO-ul WRISE Wealth Management, pentru CNBC.

Studiile realizate de-a lungul timpului au descoperit care sunt domeniile preferate pentru investiţii ale celor mai bogaţi oameni din lume. Bursele şi criptomonedele sunt primele care ies din discuţie.

Unde îşi pun miliardarii bani:

1. Piaţa imobiliară

În general, milionarii nu preferă să rişte prea mult când e vorba de banii lor. De aceea, portofoliile conţin adeasea proprietăţi imobiliare foarte bine cotate şi foarte bine ancorate în piaţă, dar şi active trofeu (clădiri emblematice sau istorice ale unui oraş). Experţii au estimat că investiţiile super-bogaţilor în imobiliare reprezintă aproximativ 27% din investiţiile lor totale.

2. Fonduri de investiţii

Centimilionarii îşi gestionează deobicei averea prin intermediul unui „family office”, o companie privată de investiţii menită să administreze averea unei familii. Numărul acestora s-a triplat în 2019, depăşind 4.500 de astfel de organizaţii la nivel global, care administrează averi care totalizează şase trilioane de dolari.

3. Investiţii alternative

De asemenea, super-bogaţii explorează şi posibilitatea unor investiţii ceva mai puţin tradiţionale. Foarte mulţi milionari sau miliardari alegă să investească în participaţiile unor cluburi sportive.

„Este un grup foarte, foarte izolat în care să intri şi necesită mult mai mult decât bani. Exclusivitatea este un element de atracţie major, deoarece aceste persoane bogate doresc să se amestece cu oameni cu un statut similar. Deţinerea unui pachet de acţiuni la o echipă sportivă este o modalitate de legitimare a propriului statu”, a declarat aid Salvatore Buscemi, CEO Dandrew Partners.

De asemenea, Teng de la WRISE a remarcat că milionarii acordă mai multă atenţie veniturilor fixe, creditelor private şi investiţiilor alternative. El a spus că creditul privat câştigă tracţiune pe măsură ce investitorii caută surse de randament în afara pieţelor convenţionale.

„Această tendinţă reflectă un apetit tot mai mare pentru activele netradiţionale care oferă profiluri unice de risc şi randament”, a spus Kevin Teng, menţionând că investiţiile alternative includ capitalul de risc, capitalurile private şi activele reale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 14:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 14:15 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.