Activista pakistaneză Malala va apărea pe coperta revistei britanice Vogue în luna iulie. Ce ținute va purta

03 Iun. 2021, 13:17
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Iun. 2021, 13:17 // Au Bani //  MD Bani

Activista pakistaneză în vârstă de 23 de ani, Malala Yousafzai, care în 2014 a devenit cea mai tânără persoană laureată cu premiul Nobel pentru Pace pentru lupta sa pentru educaţia feminină, va apărea în iulie pe coperta revistei Vogue britanice în ţinute create pentru ea de designera Stella McCartney.

Desprea acesta a anunțat revista britanică, care a menționat că va fi publicat și un interviu cu Malala. Tânăra este rezidentă în Marea Britanie din 2012 după ce a fost victima unui atentat al talibanilor în ţara sa natală pentru campania ei în favoarea drepturilor fetelor la educaţie după ce acestora li s-a interzis accesul în şcoli.

În Marea Britanie, Malala s-a recuperat după acest atac, şi-a încheiat studiile secundare şi a absolvit cu brio facultatea de Filosofie, Politic şi Economie la prestigioasa Universitate Oxford. Tânăra a mărturisit totuşi că nu ştie ce să facă mai departe în viaţă.

În 2013, tânăra a publicat cartea autobiografică „I Am Malala”, cu ajutorul Malala Fund, o fundaţie pentru promovarea educaţiei în rândul fetelor şi a stat la masă cu preşedinţi şi şefi de guvern, ea a mărturisit că îi place să petreacă ore întregi pe reţelele de socializare jucând „Among Us” şi că plănuieşte să îşi ia un an sabatic pentru a putea călători înainte de a căuta un loc de muncă, scrie Agerpres.

Ea a insistat că este o fată ca oarecare alta şi că nici măcar nu a menţionat că a câştigat un premiu Nobel când a contactat Universitatea Oxford pentru admitere, deoarece „se simţea ruşinată”.

În interviul acordat revistei Vogue, Malala va vorbi despre „mare ei dragoste” – televiziunea şi că de la 11 ani a început să scrie un blog pentru BBC sub pseudonimul Gul Makai despre viaţa sub regimul talibanilor.

Pe viitor, tânăra vrea să realizeze propriul ei program pentru a interconecta cu publicul.

„Vreau că acest program să fie distractiv (…) Să râd împreună cu invitaţii mei”, a povestit Malala, care în martie s-a asociat cu Apple TV+ pentru a realiza acest proiect pe care preconizează să-l lanseze anul viitor.

Directorul executiv al Apple, Tim Cook, a dat asigurări că „nu mai există nimeni ca Malala”, o tânără care a suferit, a cunoscut succesul, dar a rămas la fel de modestă şi cu picioarele pe pământ.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.