Businessul, sufocat de inspectori! Autoritățile intervin: Vor fi sancționați cei care fac abuz

Parlamentul a adoptat un nou set de măsuri pentru reducerea birocrației în sectorul economic. Un proiect care propune modificarea unor acte normative privind controlul activității întreprinzătorilor în Republica Moldova a fost aprobat în lectura a doua de către 57 de deputați.

Aceste modificări legislative au ca scop crearea unui sistem de control mai eficient și previzibil, reducerea povară controlului și a sancțiunilor inechitabile, precum și stimularea investițiilor. Potrivit autorităților, noile reglementări vor duce la o scădere a timpului necesar pentru procedurile de control cu cel puțin 56,7 mii de ore pe an și la economii de aproape 70 de milioane de lei pe an, prin reducerea numărului de sancțiuni și a potențialelor abuzuri din partea organelor de control.

Proiectul prevede că antreprenorii vor avea dreptul să conteste deciziile de control în instanță. De asemenea, sunt introduse sancțiuni pentru abuzurile inspectorilor, iar supravegherea internă a autorităților de control va fi îmbunătățită. Se va face o distincție clară între „recomandări” și „indicații” oferite de inspectori, iar planurile de control vor fi unificate, luând în considerare diferitele tipuri de agenți economici și riscuri.

Anterior, ministrul Economiei, declara că acum jumătate de an erau 20 de mii de inspectori din diferite instituții de stat la un număr de 50 de mii de companii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inspectori #Alaiba #controale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.