Miliardarul ceh Daniel Kretinsky devine un jucător cheie în industria germană a oţelului

Acţiunile Thyssenkrupp, un conglomerat industrial german, au crescut cu 10% după ce a anunţat că miliardarul ceh Daniel Kretinsky o să intre în structura acţionaratului cu o participaţie de 20%, scrie FT. Acesta ar mai putea prelua încă 30% din companie.

CEO-ul Thyssenkrupp, Miguel Lopez, a explicat că noul parteneriat va ajuta compania să „reducă costurile asociate decarbonizării” şi „accelerarea transformării verzi a industriei sidelurgice”. La nivel internaţional industria oţelului este responsabilă de 7% din emisiile de dioxid carbon.

Gigantul industrial, cândva cel mai mare producător de oţel din Germania, a fost lovit de creşterea preţurilor la energie dar şi de scăderea cererii din partea producătorilor auto. Compania se află, totodată, în mijlocul unui proces de restructurare.

Analiştii Citigroup au arătat că decizia „va ajuta la transformarea ecologică a companiei”.

Kretinsky este unul dintre cei mai activi jucători al zonei de M&A în ultimii ani. „Sfinxul ceh” deţine 50% din lanţul german de supermaketuri Metro şi este în discuţii pentru a cumpăra International Distributions Services, compania mamă din spatele UK Royal Mail.

„Întreg sectorul sidelurgic va trebui să facă această transformare, una similară cu cea a industriei energiei. Am mare respect pentru Thyssenkrupp deoarece este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei germane”, a declarat Daniel Kretinsky.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otel #industrie #Germania #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.