Milionarul discret din Moldova a preluat cel mai mare terminal cerealier din Odesa

Grupul Trans-Oil, controlată de milionarul moldovean Vaja Jhashi, anunță preluarea controlului asupra terminalului portuar Olimpex din Odesa, Ucraina. În urma unui contract semnat pe 4 aprilie 2024 și încheiat cu proprietarii-creditori ai terminalului, Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, Grupul Trans-Oil a preluat gestionarea acestuia începând cu data de 24 aprilie 2024.

Terminalul Olimpex, cel mai mare terminal cerealier din portul Odesa, este vital pentru exportul de cereale din Ucraina și contribuie la asigurarea securității alimentare la nivel regional și global. Cu o capacitate impresionantă de păstrare de 200.000 de tone și o capacitate de transbordare de 5 milioane de tone, Olimpex este un pilon al infrastructurii cerealiere în regiune.

În lumina dificultăților financiare și a proceselor judiciare prin care a trecut terminalul în ultimii ani, Grupul Trans-Oil se angajează să stabilizeze situația operațională și financiară a Olimpexului, lucrând împreună cu firmele de investiții Argentum Creek Partners și Innovatus Capital Partners, precum și cu managerul independent numit de instanța din Lviv.

Trans-Oil Group este controlată de milionarul Vaja Jhashi. Acesta controlează piața cerealelor din Moldova în proporție de 70%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja jhashi #terminal #Odesa #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.