Nemții renunță să confiște rezervele Rusiei, temându-se de cererile de reparații din cel de-al Doilea Război Mondial

Autoritățile germane refuză să confiște rezervele rusești înghețate, temându-se de noi cereri de reparații, scrie The Wall Street Journal.

Problema răzbunării pentru crimele nazismului bântuie Germania de zeci de ani. După al Doilea Război Mondial, a fost de acord cu plăți către URSS și aliați, apoi supraviețuitorii Holocaustului și familiile victimelor sale au primit mai mult de 90 de miliarde de dolari. Relațiile cu Polonia sunt mai complicate. Ea nu a primit despăgubiri (cu excepția cazurilor individuale pentru un total de 270 de milioane de dolari), deoarece în blocul sovietic Varșovia și-a retras pretențiile împotriva RDG, iar când Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004, aceasta și Germania au abandonat pretențiile reciproce.

Dar problema prejudiciilor încă bântuie în Polonia. În 2022, Varșovia a cerut despăgubiri de 1,3 trilioane de dolari, iar cu trei ani mai devreme Grecia a emis un proiect de lege de peste 300 de miliarde de dolari. În plus, tribunalele din Italia, pe care armata germană a ocupat-o în 1943 după căderea regimului lui Mussolini, le-au acordat în ultimii ani plăți către familiile victimelor ocupației și chiar au încercat să sechestreze bunurile statului german din țară. Pentru aceasta, Germania a implicat Italia în examinarea cazului la Curtea Internațională de Justiție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.