FED menține nivelul dobânzii de referință pentru că inflația rămâne ridicată și perspectivele economice sunt „incerte”

Rezerva Federală (Fed) a anunțat, miercuri, menținerea nivelului dobânzii de referinţă, în contextul în care „inflația rămâne ridicată”, iar perspectivele economice sunt „incerte”. Politica monetară va fi relaxată când inflația se va stabiliza în jurul țintei de 2,0% – a precizat instituția bancară centrală din Statele Unite.

Fed a anunțat miercuri seară că dobânzile de referinţă rămân în intervalul 5,25%-5,50%.

Rezerva Federală: „Indicatorii recenți sugerează că activitățile economice au continuat să se extindă într-un ritm solid. Ritmul de creare a locurilor de muncă a rămas puternic, iar rata șomajului este scăzută. Inflația a mai scăzut în ultimul an, dar rămâne ridicată. În ultimele luni, nu au mai existat progrese spre obiectivul unei inflații de 2,0%. Comitetul încearcă să obțină un grad ocupaţional maxim şi o rată a inflaţiei de 2% pe termen mai lung. (…) Perspectivele economice sunt incerte, iar Comitetul rămâne foarte atent la riscurile inflaționiste.”

Comitetul de politică monetară (FOMC) a declarat că „în ultimele luni, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în vederea atingerii obiectivului Comitetului de inflație de 2%”.

Rezerva Federală: „Pentru atingerea acestor obiective, Comitetul a decis menținerea dobânzii fondurilor federale în intervalul 5,25%-5,50%. În analizarea ajustărilor dobânzilor fondurilor federale, Comitetul va evalua atent datele care vor veni, dinamica perspectivelor și echilibrul riscurilor. Comitetul nu va considera că va fi oportună reducerea dobânzii de referință până când nu va avea încredere că inflația se îndreaptă constant spre ținta de 2%.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ded #dobinzi #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analistul pieței de petrol și gaze, Mihail Krutihin, a oferit pentru publicația „7×7” răspunsuri la zece întrebări considerate „naive”, dar care explică esența economiei petroliere rusești. Printre ele – de ce, în timp ce prețurile internaționale ale petrolului scad, benzina în Rusia devine tot mai scumpă, de ce Ucraina atacă rafinării și depozite petroliere, dar și cui aparțin de fapt resursele de țiței ale Federației Ruse.

Potrivit expertului, doar 7% din prețul combustibilului reflectă real costurile petroliere, restul de 93% fiind determinat de factori politici, decizii guvernamentale și interesele elitei de la Kremlin.

Conform legii ruse „Despre subsol”, petrolul este proprietatea statului. „Ce este statul? Acei domni în mașini negre cu girofaruri albastre pe străzile Moscovei”, a explicat Krutihin. El respinge mitul că resursele aparțin poporului, subliniind că statul gestionează profiturile ca pe un „fond comun”, folosit pentru cheltuieli de război sau pentru acumulări pe conturi externe.

Analistul susține că firmele private urmăresc profitul pe termen lung, fiind dispuse să investească ani de zile până când un zăcământ devine rentabil. În schimb, companiile de stat sunt presate de oficiali să genereze bani rapid, prin proiecte grandioase, umflate artificial și adesea corupte.

Krutihin a descris situații din nordul Republicii Komi, unde localnicii trăiesc printre scurgeri de petrol și terenuri contaminate. „Când conductele crapă, muncitorii bagă în fisuri cuie de lemn – așa-numiții ‘arici’. Iar jos se adună bălți de petrol”, spune expertul.

Exploatarea țițeiului în Rusia este mult mai dificilă decât în Arabia Saudită sau Iran. O sondă saudită produce între 1.000 și 2.000 tone pe zi, uneori prin presiune naturală. În Rusia, productivitatea medie a unei sonde este de doar 8,5 tone pe zi, ceea ce crește costurile și reduce eficiența.