Elveția, cel mai bun centru de talente din lume

10 Mai 2024, 18:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Mai 2024, 18:55 // Actual //  bani.md

Elveția rămâne ferm ancorată în poziția sa de lider în domeniul atragerii și retenției talentelor la nivel mondial, conform unui raport recent. În ciuda acestui fapt, țara se confruntă cu o competiție tot mai acerbă din partea altor centre de excelență în domeniu, cum ar fi Singapore și Statele Unite ale Americii.

Unul dintre motivele majore ale succesului Elveției în atragerea și menținerea talentelor este stabilitatea sa politică și investițiile constante. Acest factor încurajează creșterea economică și stimulează investițiile străine, contribuind la crearea de noi locuri de muncă.

De asemenea, sistemul educațional de înaltă calitate din Elveția, care pune accent pe formarea profesională și pe ucenicia practică, este un alt factor crucial. Acest lucru asigură un flux continuu de lucrători calificați și talentați în piața muncii.

Pe lângă aceste aspecte, calitatea vieții în Elveția, susținută de un mediu natural excepțional și de protecții sociale solide, cum ar fi pensiile generoase și indemnizațiile de șomaj, atrage talente din întreaga lume.

Cu toate acestea, raportul avertizează că Elveția se confruntă cu o concurență tot mai puternică în atragerea talentelor, în special din partea Singapore și a universităților de prestigiu din SUA. În următorul deceniu, se prevede o competiție mai acerbă pentru talent, subliniind necesitatea abordării deficiențelor de competențe și îmbunătățirea atracției talentei.

Organizațiile intervievate pentru raportul Forumului Economic Mondial indică faptul că promovarea și progresul în carieră ar putea fi cheia pentru abordarea acestor provocări și pentru menținerea Elveției în fruntea pieței globale a talentelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.