Elveția, cel mai bun centru de talente din lume

Elveția rămâne ferm ancorată în poziția sa de lider în domeniul atragerii și retenției talentelor la nivel mondial, conform unui raport recent. În ciuda acestui fapt, țara se confruntă cu o competiție tot mai acerbă din partea altor centre de excelență în domeniu, cum ar fi Singapore și Statele Unite ale Americii.

Unul dintre motivele majore ale succesului Elveției în atragerea și menținerea talentelor este stabilitatea sa politică și investițiile constante. Acest factor încurajează creșterea economică și stimulează investițiile străine, contribuind la crearea de noi locuri de muncă.

De asemenea, sistemul educațional de înaltă calitate din Elveția, care pune accent pe formarea profesională și pe ucenicia practică, este un alt factor crucial. Acest lucru asigură un flux continuu de lucrători calificați și talentați în piața muncii.

Pe lângă aceste aspecte, calitatea vieții în Elveția, susținută de un mediu natural excepțional și de protecții sociale solide, cum ar fi pensiile generoase și indemnizațiile de șomaj, atrage talente din întreaga lume.

Cu toate acestea, raportul avertizează că Elveția se confruntă cu o concurență tot mai puternică în atragerea talentelor, în special din partea Singapore și a universităților de prestigiu din SUA. În următorul deceniu, se prevede o competiție mai acerbă pentru talent, subliniind necesitatea abordării deficiențelor de competențe și îmbunătățirea atracției talentei.

Organizațiile intervievate pentru raportul Forumului Economic Mondial indică faptul că promovarea și progresul în carieră ar putea fi cheia pentru abordarea acestor provocări și pentru menținerea Elveției în fruntea pieței globale a talentelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#talente #Elveția #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.