Biden îi lasă pe ruși cu ochii în soare! A privat Rusia de peste 1 miliard de dolari din importurile de uraniu în SUA

Președintele american Joe Biden a semnat o lege care interzice importul de uraniu neiradiat și slab îmbogățit din Rusia, potrivit site-ului Casei Albe. Înainte de aceasta, inițiativa a fost susținută în Camera Reprezentanților și în Senat.

Consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a explicat că interdicția are scopul de a „consolida securitatea energetică și economică” a Statelor Unite prin „eliminarea dependenței de Rusia pentru energia nucleară civilă”.

Sullivan a spus că noul angajament de 2,72 miliarde de dolari pentru energia nucleară „va oferi un impuls noii capacități de îmbogățire în SUA și un semnal clar pentru industrie că ne angajăm să creștem pe termen lung în sectorul nostru nuclear”.

Legea semnată de Biden va intra în vigoare în 90 de zile. Potrivit documentului, până în ianuarie 2028, Departamentul de Energie al SUA va putea elibera autorizații pentru importul de uraniu din Rusia dacă nu există alte surse de aprovizionare. Este de așteptat ca restricția să rămână în vigoare până în 2040.

Ponderea livrărilor de uraniu din Rusia către Statele Unite este în prezent de aproximativ 20%. Costul acestor provizii în ultimii ani a fost estimat la aproximativ 1 miliard de dolari pe an. În 2023, achizițiile au crescut la 1,2 miliarde de dolari, a raportat Departamentul de Comerț al SUA în februarie. Acest lucru s-ar putea datora faptului că, companiile americane își fac stocuri în așteptarea embargoului.

În Statele Unite ale Americii, reactoarele sunt alimentate de obicei la fiecare un an și jumătate până la doi ani, iar achizițiile se fac în avans. Aceasta înseamnă că majoritatea, dacă nu toate, centralele nucleare sunt deja alimentate cu combustibil pentru următorii ani, a remarcat Bloomberg.

Rusia deține aproximativ 45% din capacitatea mondială de îmbogățire a uraniului și aproximativ 36% din piața mondială a serviciilor de îmbogățire. Dar piața energiei nucleare este diferită de cea a petrolului, pe care Rusia a reușit să o redirecționeze rapid din Europa în Asia, așa că nu va fi posibil să se „transfere” uraniul de pe piața americană pe alte piețe.

Rosatom a declarat că interzicerea importurilor de uraniu din SUA este „distructivă pentru funcționarea durabilă a pieței globale a bunurilor și serviciilor din ciclul combustibilului nuclear”. Decizia va afecta negativ situația din industria energiei nucleare din SUA, a subliniat corporația de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#uraniu #import #Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.