Justiția în pragul prăbușirii! Gligor, la atac în scandalul cu Răducanu. Dragalin și-ar coordona acțiunile cu Munteanu

17 Mai 2024, 11:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mai 2024, 11:45 // Actual //  bani.md

Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție (PA) ar fi început ”războiul” împotriva Tatianei Răducanu, fiind ghidată de Procurorul General Interimar, Ion Munteanu. Este precizarea făcută de președintele Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV. În opinia lui Gligor, ”în schemă” ar fi și adjunctul Veronicăi Dragalin, Vasile Plevan, care a picat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, scrie REALITATEA.MD.

„Este important să înțelegem că nu e din capul ei (n.r. Veronica Dragalin). Această acțiune de sabotaj a fost coordonată cu superiorul său, Procurorul General Interimar, domnul Munteanu,și cred că ar fi bine pentru sistemul procuraturii ca ambii să plece din acele funcții pe care le dețin. (…)

Ce a făcut doamna Drăgălin este un act de sabotaj împotriva reformei justiției și comisiei de Vetting și Pre-Vetting. Mai mult este o palmă dată președintei Maia Sandu. Dacă cineva crede că doamna Dragalin urmărește scopul de a rezolva problemele de integritate a membrilor comisiei Pre-Vetting să știți că greșiți. Doamna Dragalin are o revanșă personală, o dorință puternică de a avea o revanșă personală față de comisie, care nu a evaluat pozitiv adjunctul său Vasile Plevan, care este învinuit și acuzat de mine în cadrul investigației ce ține de comiterea unor infracțiuni de serviciu”, a spus Ștefan Gligor.

Procuratura Generală respinge categoric acuzațiile aduse de persoana nominalizată (Ștefan Gligor n.a), considerându-le nefondate. Totodată, reiterăm că Procuratura nu va comenta declarațiile exponenților politici.

Joi, 16 mai curent, Procuratura Anticorupție (PA) a venit cu noi precizări în legătură cu acest scandal, menționând că „participarea ca membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting în 2024 nu acordă o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă” și că „astfel de comunicate nu încalcă inviolabilitatea vieții personale”.

Amintim că, Tatiana Răducanu, membră a Comisiei pre-vetting, și-a dat demisia după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora fosta judecătoare ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. Conform unei scrisori semnată de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, membra demisionară a Comisiei ar fi apropiată și ar fi executat comenzile lui Veaceslav Platon și ale lui Aureliu Colenco, ultimul fiind actualmente principalul avocat al lui Ilan Șor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Între timp, Procuratura Anticorupție (PA) a confirmat veridicitatea scrisorii. Autoritatea notează că a acționat, pentru a preveni riscuri în sistemul de justiție.

Joi, 16 mai curent, demisia Tatianei Răducanu din funcția de membrul al Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și al Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, a fost aprobată de Parlament.

17 Nov. 2026, 10:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 4,78 miliarde de lei pentru drumuri în anul 2027, cu aproximativ 337 de milioane de lei mai mult decât în 2026. Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor, finanțarea infrastructurii rutiere va crește cu 7,6%, iar banii urmează să fie direcționați către întreținerea, reparația, modernizarea și reconstrucția drumurilor naționale.

Datele din proiectul de lege arată că pentru programul „Dezvoltarea drumurilor” sunt prevăzute 4,775 miliarde de lei, comparativ cu 4,439 miliarde de lei în bugetul precizat pentru 2026.

Din suma totală, Fondul rutier va beneficia de 2,675 miliarde de lei. Proiectul stabilește că defalcările anuale din accizele la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 60,38% din volumul total al acestora.

O componentă  a finanțării o reprezintă proiectele de infrastructură rutieră realizate cu sprijinul partenerilor externi. În bugetul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale sunt prevăzute 1,038 miliarde de lei pentru investiții capitale în dezvoltarea drumurilor.

Printre proiectele care urmează să beneficieze de finanțare se numără reconstrucția drumului R34 Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești, pentru care sunt rezervate 130 de milioane de lei, precum și construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia, cu o alocare de 110 milioane de lei.

Alte 190 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reconstrucția drumului M5, care traversează țara pe direcția frontiera cu Ucraina–Criva–Bălți–Chișinău–Tiraspol–frontiera cu Ucraina.

Pentru modernizarea sectorului al doilea al drumului de centură al municipiului Chișinău sunt planificate 40 de milioane de lei, iar pentru reconstrucția drumului M1, pe traseul frontiera cu România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina, alte 50 de milioane de lei.

Proiectul „Conectivitate rurală în Moldova” beneficiază de o finanțare de 368,2 milioane de lei. Din această sumă, 70 de milioane de lei sunt destinate reconstrucției drumului de acces spre postul vamal Leușeni, iar 60 de milioane de lei construcției drumului de acces spre postul vamal Ungheni.

Tot în cadrul acestui proiect sunt prevăzute câte 100 de milioane de lei pentru reconstrucția coridoarelor rutiere 8 și 24, precum și 38,2 milioane de lei pentru coridorul 5.

În ceea ce privește întreținerea drumurilor, propunerile pentru Fondul rutier indică 1,536 miliarde de lei pentru lucrări de întreținere, inclusiv 517,3 milioane de lei pentru întreținerea curentă pe timp de vară și 402,2 milioane de lei pentru întreținerea drumurilor în perioada de iarnă.

Separat, sunt planificate 573,8 milioane de lei pentru reparațiile capitale ale drumurilor și podurilor, precum și 170 de milioane de lei pentru alte lucrări de reparație.

Bugetul pentru 2027 prevede, în ansamblu, cheltuieli de 112,26 miliarde de lei și venituri de 92,33 miliarde de lei, cu un deficit estimat la 19,93 miliarde de lei.