Mașini de făcut bani! Profitul băncilor s-a comprimat cu aproape o treime

Băncile din Republica Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a profitului în primele patru luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Profitul net al băncilor a totalizat 1,4 miliarde de lei, reflectând o reducere de 31,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Toate cele 11 bănci din țară au raportat profit în această perioadă, însă doar patru dintre ele – Maib, Moldindconbank, OTP Bank și Victoriabank – au generat aproximativ 90,04% din profitul total al sectorului bancar. Celelalte șapte bănci au contribuit cu restul de 114,3 milioane de lei la profitul net înregistrat.

Analiza datelor relevă faptul că doar una dintre băncile care au înregistrat profit în ianuarie-aprilie 2024 și-a crescut veniturile în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, în timp ce celelalte zece au consemnat o scădere a profitului.

Maib a raportat cel mai mare profit net în primele patru luni ale anului 2024, totalizând 454,07 milioane de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Moldindconbank a urmat, cu un profit de 276,02 milioane de lei, în timp ce OTP Bank și Victoriabank au înregistrat profituri de 196,08 milioane de lei și, respectiv, 106,92 milioane de lei.

Celelalte bănci, în funcție de profitul net în ianuarie-aprilie 2024, au raportat următoarele cifre: ProCreditBank – 31,56 milioane de lei (în scădere de la 57,28 milioane de lei în 2023), FinComBank – 26,16 milioane de lei (57,12 milioane de lei), BCR Chișinău – 18,36 milioane de lei (44,24 milioane de lei), Eximbank – 17,68 milioane de lei (36,74 milioane de lei), Energbank – 15,14 milioane de lei (29,54 milioane de lei), Comerțbank – 3,54 milioane de lei (15,66 milioane de lei) și EuroCreditBank – 1,87 milioane de lei (10,86 milioane de lei).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #reducere #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.