Mișcarea tactică a Moscovei! Transnistria recunoscută ca stat pe sit-urile a două bănci rusești

Două bănci din Federația Rusă, Sberbank și Tinkoff, au inclus Transnistria ca stat separat în lista țărilor unde se pot efectua transferuri de bani. Această mișcare este percepută ca o manevră tactică a Moscovei, având implicații politice semnificative (după invazia din Ucraina băncile rusești au fost incluse în lista sancțiuunilor internaționale și deconectat de la sistemul SWIFT n.a).

Sberbank, instituție financiară controlată de stat, a adăugat Transnistria la lista de 17 state în care se pot transfera bani, printre care se numără și Republica Moldova. Conform informațiilor de pe site-ul băncii, banii pot fi transferați doar în ruble în contul beneficiarului, pe card sau cash.

Tinkoff, banca controlată de miliardarul rus Vladimir Potanin, oferă de asemenea posibilitatea transferurilor în Transnistria. Transferurile fără comision sunt permise până la 20.000 de ruble, echivalentul a 200 de euro. Pentru sume mai mari, se percepe un comision de 1% din suma transferată. Clienții Tinkoff Pro și Tinkoff Premium pot transfera fără comision până la 50.000 și respectiv 100.000 de ruble.

Oazu Nantoi, deputat PAS și expert în problema transnistreană, solicitat de RUPOR.MD a comentat această decizie, acuzând Rusia că sfidează suveranitatea Republicii Moldova și ocupă ilegal o parte din teritoriul său. Nantoi a subliniat că Rusia folosește Transnistria ca instrument pentru a destabiliza Moldova și a împiedica organizarea referendumului și alegerea Maiei Sandu în alegerile din toamnă.

„Din moment ce la câteva sute de kilometri sunt omorâți oameni, credeți că mă aștept ca Vladimir Putin, cu Biblia în mână, va îmbrăca mănuși albe și se va întreba dacă procedează corect. În anii 1990, băncile din Transnistria au deschis conturi corespondente în Federația Rusă și astfel Moscova asigura existența Transnistriei. Dacă voiau să recunoască Transnistria, o făceau de câteva ori după 1990. Cei de la Moscova au nevoie de întreaga Republică Moldova, iar Transnistria este doar un instrument. Paralel, băieții au făcut profituri uriașe prin intermediul Sheriff”, a punctat Nantoi.

El a mai adăugat că decizia Sberbank a fost luată de un departament de la Moscova care se ocupă de destabilizarea Republicii Moldova prin diferite scenarii pentru coloana a cincea. „Face parte din procedura de escaladare, iar apogeul va fi pe 20 octombrie. Detaliul cu transferurile în Transnistria este doar desertul Rusiei pregătit pentru 20 octombrie”, a încheiat Nantoi.

Transnistria este o fâșie îngustă de pământ situată între malul estic al râului Nistru și granița Moldovei cu Ucraina. Dintr-o populație totală de aproximativ 470.000 de persoane, etnicii ruși și ucraineni de pe teritoriul acesta sunt, împreună, mai numeroși decât cei moldoveni. Deși este recunoscut la nivel internațional ca parte a Republicii Moldova, teritoriul separatist este susținut de Rusia. Nicio țară, nici măcar Rusia, nu recunoaște teritoriul ca fiind independent, dar autoritățile moldovenești nu au niciun control asupra regiunii, care funcționează ca un stat separat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.