VIDEO, FOTO Cum se cultivă tutunul pe unica plantație din Republica Moldova

Cândva ramura producerii tutunului era una dintre cele mai importante. Astăzi, în Republica Moldova, a rămas o singură întreprindere care mai ţine în viaţă respectiva ramură – AGOS Green SRL, cunoscută anterior sub denumirea de Pasinfo-Grup.

În 1999, când a fost creată, compania prelucra de sine stătător o suprafață de doar 20 ha teren şi avea contracte cu gospodării terţe care creşteau la comandă tutun pe o suprafaţă de aproximativ 380 ha. În 2023 de către întreprindere au fost prelucrate 1200 ha, inclusiv 250 ha cu cultura de tutun. În anul curent se preconizează prelucrarea a circa 1300 ha dintre care 500 ha cu tutun, relatează tribuna.md.

AGOS Green SRL asigură cu locuri de muncă 135 persoane, iar volumul total al taxelor și impozitelor achitate de companie în ultimii 4 ani a constituit circa 6 milioane de lei, dintre care 4,8 milioane de lei reprezintă impozitele din salarii.

Produsele finite (frunza uscată şi stripsată) sunt comercializate atât pe piața internă, cât și exportate preponderent către piețele din UE.

O echipă e redacţiei Oficial.md a decis să viziteze plantaţiile AGOS Green SRL, iar imaginile realizate la faţa locului (video şi foto), precum și cele din arhivă, sunt de-a dreptul impresionante. Aceşti oameni luptă pentru a ţine în viaţă o ramură economică importantă şi speră că într-o bună zi efortul lor va da rezultate, iar Moldova va redeveni unul din liderii, dacă nu mondiali, atunci regionali, la capitolul producerea tutunului. Iar aceasta va însemna noi locuri de muncă, noi impozite şi taxe achitate statului şi o impresionantă creştere a Produsului Intern Brut.

#plantatie #tutun #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat în timpul summitului european că blocul comunitar va avea nevoie în următorul deceniu de aproape 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare.

Preşedintele Comisiei Europene a susţinut în faţa liderilor europeni că, între anii 1991 şi 2021, Rusia şi China au investit în sectorul apărării cu aproximativ 400 de miliarde de euro mai mult decât Uniunea Europeană, potrivit unor surse diplomatice, transmite agenţia de presă EFE.

Ursula von der Leyen a amintit că bugetul multianual al UE până în 2027 are alocată pentru finanţarea proiectelor de securitate şi apărare 11,5 miliarde de euro, la care se adaugă 11 miliarde din Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), un fond extrabugetar constituit din contribuţii ale statelor UE şi prin care se oferă asistenţă militară statelor terţe, dar care a fost folosit în principal pentru a susţine Ucraina în războiul cu Rusia.

Preşedintele Comisiei Europene nu a detaliat tema finanţării celor 500 de miliarde de euro, menţionând doar posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, la fel ca în cazul planului european de relansare post-pandemie, idee agreată de unele state membre, dar faţă de care altele sunt reticente, cum ar fi de exemplu Germania şi Olanda.

Comisia Europeană a propus anterior o nouă strategie în materie de apărare pentru care a prevăzut o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro destinată sectorului militar-industrial, reprezentanţii companiilor din acest sector considerând-o insuficientă, la fel şi comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.

Acesta din urmă a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, recunoscând totuşi că iniţiativa sa implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.