Aeroportul "stresant" din Europa - unde 34.000 de bagaje au dispărut într-un singur an

„Cel mai stresant aeroport” din Europa a fost desemnat după ce a pierdut 34.000 de bagaje într-un an. Platforma online Preply a analizat 25 dintre cele mai mari aeroporturi din Europa pentru a afla care oferă cea mai proastă experienţă pentru pasageri.

Studiul a luat în considerare factori precum recenzii Google, numărul de recenzii „stresante”, cererile de bagaje pierdute, punctualitatea şi numărul de pasageri care trec prin fiecare aeroport.

Heathrow a fost numit cel mai stresant aeroport din Europa, deoarece a pierdut 34.000 de bagaje într-un an, potrivit express.co.uk.

Aeroportul Heathrow a obţinut „un scor de stres” de 6,4 din 10. Aproximativ 65,74% dintre zboruri pleacă la timp şi numai într-un singur an au existat 34.700 de căutări pentru bagaje pierdute care au implicat aeroportul.

Pe locul al doilea se află Aeroportul Manchester, cu un scor de stres de 5,44 din 10. Aici au fost făcute doar 9.180 de căutări pentru bagaje pierdute, iar 66,11% dintre zboruri au plecat la timp.

Cele mai stresante 15 aeroporturi din Europa şi scorul mediu de stres din zece:

Londra Heathrow, Marea Britanie – 6,4

Manchester, Marea Britanie – 5,44

Londra Gatwick, Marea Britanie – 5,4

Charles de Gaulle, Franţa – 5,16

Londra Stansted, Marea Britanie – 5,14

Istanbul, Turcia – 4,38

Leonardo Da Vinci Fiumicino, Italia – 4.11

Berlin Brandenburg, Germania – 3.76

Oslo, Norvegia – 3.57

Amsterdam Schiphol, Ţările de Jos – 3,53

Palma de Mallorca, Spania – 3,5

Josep Tarradellas Barcelona, Spania – 3.48.

Urmărește Business Magazin

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bagaje #Aeroport #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul I 2024 au scăzut cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 435,33 milioane USD. Acest volum reprezintă 11,5% din PIB. Reducerea a fost în mare parte cauzată de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 17,75 milioane USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Intrările remiterilor din țările CSI s-au diminuat de 2,0 ori, reprezentând 8,9% din total, în timp ce cele din Uniunea Europeană au scăzut cu 0,4%, dar au rămas majoritare cu o pondere de 58,6% din totalul remiterilor. Pe de altă parte, remiterile din alte țări au înregistrat o creștere de 7,2%, având o pondere de 32,5% din totalul remiterilor personale.

În ceea ce privește remiterile personale plătite către nerezidenți, acestea au crescut cu 16,5%, datorită majorării transferurilor personale cu 12,70 milioane USD. Creșteri semnificative ale ieșirilor au fost înregistrate pentru Uniunea Europeană și alte țări. Remiterile către UE au crescut cu 24,4%, constituind 56,6% din total, iar cele către alte țări au crescut cu 27,6%, ajungând la 25,0% din total. Ieșirile destinate țărilor CSI s-au diminuat cu 11,2%, reprezentând 18,4% din totalul ieșirilor de remiteri personale.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.