Apa în Chișinău s-ar putea scumpi cu aproape 40%

Locuitorii municipiului Chișinău ar putea plăti cu aproape 40% mai mult pentru apă, în urma solicitării întreprinderii municipale Apă Canal Chișinău de ajustare a tarifului mediu la apă. Compania a depus cererea la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), propunând un tarif mediu de 22,22 lei pentru un metru cub de apă, ceea ce reprezintă o creștere de 37,6% față de tariful actual.

Apă Canal Chișinău își justifică solicitarea prin necesitatea reală de finanțare a cheltuielilor pentru a acoperi costurile operaționale la prețurile actuale. Conform companiei, cheltuielile includ:

– 3,6 milioane lei pentru gazele naturale.
– 34,4 milioane lei pentru reactivii folosiți la tratarea apei și epurarea apelor uzate.
– 5,69 milioane lei pentru energia termică.
– 15,97 milioane lei pentru serviciile de asfaltare.
– 2,52 milioane lei pentru serviciile de cleaning.

Consumul total prognozat de energie electrică pentru anul 2024 este de 77 milioane kWh, cu un consum tarifar estimat la 75,51 milioane kWh. Cheltuielile reale prognozate pentru 2024 sunt de 146,6 milioane lei, în timp ce cele incluse în calculul tarifelor sunt de 143,8 milioane lei, creând astfel un deficit artificial de circa 2,8 milioane lei din cauza reglementărilor ANRE privind apa care nu aduce venit.

Devierile tarifare totale, calculate fără corecția redevenței și insuficiențele pentru plata serviciului datoriei pe împrumuturile investiționale, constituie 152,9 milioane lei. Această sumă reflectă diferențele dintre cheltuielile reale și cele aprobate în cadrul tarifelor actuale.

În prezent, tariful la apă și canalizare este de 15,30 lei pentru consumatorii casnici și de 24,46 lei pentru consumatorii non-casnici, tarife majorate deja la începutul anului 2023 cu 43%. Noua ajustare propusă va adăuga presiune financiară asupra locuitorilor și firmelor din Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #apa #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.