Banca Mondială, pesimistă pentru economia Republicii Moldova! A revizuit în jos prognoza

12 Iun. 2024, 12:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2024, 12:29 // Actual //  bani.md

Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru anii 2024 și 2025. Prognoza pentru 2024 a fost redusă cu 2 puncte procentuale, de la 4,2% la 2,2%, iar cea pentru 2025 cu 0,2 puncte procentuale, de la 4,1% la 3,9%, potrivit Global Economic Prospects, publicația Băncii Mondiale.

Aceste date sunt o schimbare semnificativă față de previziunile anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în ediția anterioară a raportului pentru ianuarie 2024, când s-a menținut o prognoză de creștere a PIB-ului la nivelul de 4,2% pentru 2024 și 4,1% pentru 2025.

Conform raportului, economia Republicii Moldova este așteptată să crească cu 4,5% în 2026, oferind o perspectivă optimistă pentru viitorul apropiat.

Anterior, experții Băncii Mondiale susțineau că prognozele includ o creștere a PIB-ului la 321,3 miliarde de lei în 2024, la 349,7 miliarde de lei în 2025 și la 383 miliarde de lei în 2026, cu creșteri de 2,2%, 3,9%, respectiv 4,5%.

Raportul mai indică faptul că inflația medie anuală este prognozată la 4,9% în 2024, 5,2% în 2025 și 5% în 2026. De asemenea, se anticipează că exporturile moldovenești vor crește cu 4,5%, 5,1% și, respectiv, 5,1%, iar importurile cu 4%, 4,1% și, respectiv, 4,1%, în aceeași perioadă.

Pe de altă parte, se prevede o scădere a ponderii datoriei externe în PIB, de la 67,8% în 2024 la 67,2% în 2025 și la 65,8% în 2026, precum și o reducere a deficitului bugetar, de la 4,1% în 2024 la 3,4% în 2025 și la 3,1% în 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 11:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 11:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.