Noua eră a stabilității: Parlamentul revoluționează activitatea Băncii Naționale a Moldovei

14 Iun. 2024, 09:30
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
14 Iun. 2024, 09:30 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Națională a Moldovei va fi mai independentă.

arlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură un proiect de lege menit să consolideze cadrul de activitate al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), aliniindu-l la standardele internaționale aplicabile băncilor centrale. Proiectul aduce modificări semnificative în mai multe acte normative, având ca scop principal întărirea independenței funcționale a BNM și ajustarea procedurilor administrative desfășurate de aceasta.

Modificările legislative propuse vizează în special consolidarea independenței funcționale a BNM și includ reglementări specifice care țin cont de statutul și obiectivele Băncii Naționale. Acestea privesc rolul BNM ca autoritate de rezoluție, responsabilă de licențierea și supravegherea băncilor, a prestatorilor de servicii de plată și a emitenților de monedă electronică. De asemenea, sunt abordate specificul sectoarelor reglementate și supravegheate de BNM.

Proiectul de lege precizează și competențele BNM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, uniformizând în legislație aspectele ce țin de atribuțiile de supraveghere și control ale BNM. Aceste măsuri sunt esențiale pentru asigurarea unei supravegheri eficiente și a unui control riguros în acest domeniu sensibil.

Documentul prevede, de asemenea, consolidarea reglementărilor privind evidența contabilă și raportarea financiară, precum și clarificarea mandatului și competențelor BNM în domeniul macroprudențial. O noutate importantă este reglementarea dreptului BNM de a comercializa monede comemorative și jubiliare direct publicului larg, o măsură ce ar putea atrage interesul colecționarilor și al publicului general.

Pentru a preveni potențialele conflicte de interese, proiectul interzice membrilor organelor de conducere ale BNM și personalului BNM de a deține cote de participare în capitalul social al entităților supravegheate. Aceasta este o măsură esențială pentru asigurarea integrității procesului de reglementare, supraveghere și control al entităților.

O altă prevedere importantă se referă la indemnizațiile acordate membrilor organelor de conducere ale BNM care și-au încetat mandatul și angajaților BNM care au avut atribuții de supraveghere și care și-au încetat raporturile de muncă. Aceștia vor beneficia de o indemnizație lunară de 50% din salariul de funcție deținut, costurile fiind suportate de Banca Națională. Aceste indemnizații sunt menite să asigure conformarea la restricțiile de neangajare în alte entități din sectorul financiar.

Proiectul de lege a fost elaborat de Banca Națională a Moldovei, în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internațional și angajamentele asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Documentul urmează a fi supus examinării și în lectura a doua de către Parlament.

Aceste modificări sunt așteptate să aducă beneficii semnificative în ceea ce privește stabilitatea și transparența sectorului financiar din Moldova, consolidând în același timp încrederea publicului și a investitorilor în sistemul bancar național.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.