Gazprom pariază pe aurul negru pentru compensarea pierderilor de miliarde

Gigantul rus al gazelor Gazprom, care a raportat recent o pierdere anuală de 7 miliarde de dolari, şi-a sporit activitatea în domeniul petrolului pentru a compensa slăbirea comerţului cu gaze naturale în ultimul an, au declarat două surse familiarizate cu chestiunea.

Potrivit Reuters, Gazprom a suferit de pe urma pierderii pieţei europene de gaze, care genera cândva aproximativ două treimi din veniturile sale din vânzările de gaze, din cauza unei crize profunde dintre Rusia şi Occident cu privire la conflictul din Ucraina.

De asemenea, a redus producţia de gaze naturale cu 13%, până la un minim anual de 359 de miliarde de metri cubi (bcm) în 2023, de la 412,94 miliarde de metri cubi în 2022.

Acum, Grupul Gazprom, prin intermediul diviziei sale Gazprom Export, încearcă să-şi mărească expunerea la afacerile petroliere şi a sporit gestionarea petrolului de calitate ESPO către Asia, precum şi a exporturilor de petrol uşor din Siberia, potrivit celor două persoane şi unor patru surse comerciale.

Gazprom nu a oferit un răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Exporturile de petrol ruseşti au generat profituri stabile pentru Moscova în ultimii doi ani, în ciuda sancţiunilor occidentale, deoarece Rusia a reuşit să livreze în India şi China.

Gazprom Export, care era un exportator minor de petrol înainte de 2022, a stimulat exporturile de petrol în a doua jumătate a anului 2023 şi intenţionează să crească şi mai mult livrările în 2024, au declarat sursele pentru Reuters, confirmând datele pieţei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#perderi #petrol #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.