Economia gâfâindă a Republicii Moldova, neperturbată de revoluția inteligenței artificiale

Fondul Monetar Internațional (FMI) a dezvoltat un indice care monitorizează cât de pregătite sunt țările lumii pentru inteligența artificială (IA), relevând unde se situează Republica Moldova. Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” urmărește 174 de economii în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.

Conform raportului, inteligența artificială poate crește productivitatea, stimula creșterea economică și majora veniturile. Cu toate acestea, IA ar putea elimina milioane de locuri de muncă și adânci inegalitatea. Cercetările FMI au arătat că IA este pe punctul de a remodela economia globală, punând în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Totuși, IA aduce și un potențial enorm de creștere a productivității și de creare a unor noi locuri de muncă și industrii.

Raportul relevă că statele cu economii solide și puternic industrializate sunt mai bine pregătite în fața provocărilor IA, incluzând statele din nordul Europei, SUA, Canada și China, care au un indice de peste 0,70. În contrast, Republica Moldova are un indice de 0,48, reflectând o economie subdezvoltată.

Majoritatea economiilor emergente și a țărilor cu venituri mici au o pondere mai mică a locurilor de muncă înalt calificate și, prin urmare, sunt probabil mai puțin afectate de IA. În același timp, aceste țări nu dispun de infrastructura sau de forța de muncă calificată necesare pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ar putea agrava inegalitatea globală.

Economiile mai bogate sunt mai bine echipate pentru adoptarea IA decât țările cu venituri mici. Tabloul de bord al FMI privind indicele de pregătire pentru IA măsoară pregătirea economiilor în patru domenii: infrastructura digitală, capitalul uman și politicile privind piața muncii, inovarea și integrarea economică, precum și reglementările.

În majoritatea scenariilor, IA va agrava probabil inegalitatea generală, o tendință îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică ar trebui să încerce să o prevină. Tabloul de bord este o resursă pentru factorii de decizie politică, cercetători și public, pentru a evalua gradul de pregătire în materie de IA și pentru a identifica acțiunile necesare pentru a asigura beneficiile IA pentru toți.

IA poate, de asemenea, să completeze competențele lucrătorilor, sporind productivitatea și extinzând oportunitățile. În economiile avansate, aproximativ 30% din locurile de muncă ar putea beneficia de integrarea IA. Lucrătorii care pot exploata tehnologia ar putea înregistra creșteri salariale sau o productivitate mai mare, în timp ce cei care nu pot rămâne în urmă. Lucrătorilor mai tineri le poate fi mai ușor să exploateze oportunitățile, în timp ce celor mai în vârstă le-ar putea fi greu să se adapteze.

Pentru factorii de decizie politică, economiile avansate ar trebui să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării IA. Coordonându-se la nivel global, aceste țări ar trebui să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de riscuri și abuzuri și pentru a întări încrederea în IA. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltata #tehnologie #economie #AI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.