Economia gâfâindă a Republicii Moldova, neperturbată de revoluția inteligenței artificiale

Fondul Monetar Internațional (FMI) a dezvoltat un indice care monitorizează cât de pregătite sunt țările lumii pentru inteligența artificială (IA), relevând unde se situează Republica Moldova. Raportul „AI Preparedness Index Dashboard” urmărește 174 de economii în funcție de infrastructura digitală, capitalul uman, politicile în domeniul muncii, inovarea, integrarea și reglementarea acestora.

Conform raportului, inteligența artificială poate crește productivitatea, stimula creșterea economică și majora veniturile. Cu toate acestea, IA ar putea elimina milioane de locuri de muncă și adânci inegalitatea. Cercetările FMI au arătat că IA este pe punctul de a remodela economia globală, punând în pericol 33% din locurile de muncă din economiile avansate, 24% din economiile emergente și 18% din țările cu venituri mici. Totuși, IA aduce și un potențial enorm de creștere a productivității și de creare a unor noi locuri de muncă și industrii.

Raportul relevă că statele cu economii solide și puternic industrializate sunt mai bine pregătite în fața provocărilor IA, incluzând statele din nordul Europei, SUA, Canada și China, care au un indice de peste 0,70. În contrast, Republica Moldova are un indice de 0,48, reflectând o economie subdezvoltată.

Majoritatea economiilor emergente și a țărilor cu venituri mici au o pondere mai mică a locurilor de muncă înalt calificate și, prin urmare, sunt probabil mai puțin afectate de IA. În același timp, aceste țări nu dispun de infrastructura sau de forța de muncă calificată necesare pentru a valorifica beneficiile IA, ceea ce ar putea agrava inegalitatea globală.

Economiile mai bogate sunt mai bine echipate pentru adoptarea IA decât țările cu venituri mici. Tabloul de bord al FMI privind indicele de pregătire pentru IA măsoară pregătirea economiilor în patru domenii: infrastructura digitală, capitalul uman și politicile privind piața muncii, inovarea și integrarea economică, precum și reglementările.

În majoritatea scenariilor, IA va agrava probabil inegalitatea generală, o tendință îngrijorătoare pe care factorii de decizie politică ar trebui să încerce să o prevină. Tabloul de bord este o resursă pentru factorii de decizie politică, cercetători și public, pentru a evalua gradul de pregătire în materie de IA și pentru a identifica acțiunile necesare pentru a asigura beneficiile IA pentru toți.

IA poate, de asemenea, să completeze competențele lucrătorilor, sporind productivitatea și extinzând oportunitățile. În economiile avansate, aproximativ 30% din locurile de muncă ar putea beneficia de integrarea IA. Lucrătorii care pot exploata tehnologia ar putea înregistra creșteri salariale sau o productivitate mai mare, în timp ce cei care nu pot rămâne în urmă. Lucrătorilor mai tineri le poate fi mai ușor să exploateze oportunitățile, în timp ce celor mai în vârstă le-ar putea fi greu să se adapteze.

Pentru factorii de decizie politică, economiile avansate ar trebui să extindă plasele de siguranță socială, să investească în formarea lucrătorilor și să acorde prioritate inovării și integrării IA. Coordonându-se la nivel global, aceste țări ar trebui să consolideze reglementările pentru a proteja oamenii de riscuri și abuzuri și pentru a întări încrederea în IA. Prioritatea politică pentru economiile emergente și în curs de dezvoltare ar trebui să fie crearea unei baze solide prin investiții în infrastructura digitală și în formarea digitală a lucrătorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezvoltata #tehnologie #economie #AI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor estimează încasări suplimentare de aproximativ 5 miliarde de lei la buget în urma aplicării noii politici fiscale. O parte importantă a banilor ar urma să provină din taxarea coletelor comandate de pe platformele internaționale de comerț electronic, jocurile de noroc, produsele din tutun și majorarea unor accize, a declarat ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, doar taxarea cumpărăturilor efectuate prin platformele de e-commerce ar urma să aducă aproximativ 1 miliard de lei la buget.

Belous a explicat că măsura urmărește să creeze condiții fiscale mai apropiate între comercianții locali și platformele internaționale, în condițiile în care afacerile din Republica Moldova achită TVA, taxe vamale, taxe locale și impozite aferente salariaților.

„Noi estimăm un miliard de lei de la coletele de pe platformele de e-commerce. Prin această măsură îi punem pe picior de egalitate cu comercianții din Republica Moldova”, a declarat ministrul Finanțelor.

Alte circa 500 de milioane de lei ar urma să fie obținute din așa-numita taxă pentru vicii, inclusiv din sectorul jocurilor de noroc.

Potrivit Victoriei Belous, moldovenii cheltuiesc aproximativ un miliard de lei în acest domeniu, iar autoritățile consideră că introducerea unei poveri fiscale suplimentare pentru aceste activități nu este una exagerată.

„Moldovenii contribuie la acest business al jocurilor de noroc cu un miliard de lei. Considerăm că pentru această categorie de cetățeni nu este o povară exagerată să contribuie suplimentar la bugetul public”, a spus Belous.

Ministerul Finanțelor mizează și pe venituri suplimentare din majorarea taxării produselor din tutun. Ministra susține că, pe lângă creșterea veniturilor bugetare, măsura are și rolul de a descuraja consumul.

Taxarea va viza inclusiv țigările electronice, pe fondul schimbării preferințelor consumatorilor și al creșterii utilizării acestora.

„Observăm schimbarea consumului și a preferințelor consumatorilor și venim cu propunerea de a taxa și aceste țigări”, a precizat ministrul.

Noua politică fiscală mai prevede eliminarea unor facilități acordate anumitor categorii de afaceri, pe care Ministerul Finanțelor le consideră nejustificate în raport cu nivelul de impozitare aplicat salariaților și veniturilor din muncă.

Totodată, sunt prevăzute majorări ale accizelor pentru anumite produse, inclusiv carburanții. Belous a menționat că nivelul de taxare a acestora în Republica Moldova rămâne, în opinia Ministerului Finanțelor, sub cel practicat în multe state dezvoltate.