Declinul brusc al importurilor de amestec uree și nitrat de amoniu: Prețuri scăzute și cerere redusă

Importurile de amestec de uree și nitrat de amoniu în Republica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în ultimul an, reflectând o cerere mai redusă și ajustări ale prețurilor. În ciuda unei reduceri de preț cu 40%, de la 14,4 lei/kg în 2022 la 8,73 lei/kg în 2023, acest fertilizant a înregistrat un volum importat de 11,6 mii de tone în primele 5 luni ale anului curent, cu o scădere de 29,4% față de aceeași perioadă din 2023 și de 56,1% față de 2022, potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Deși prețul mediu în 2024 a fost de 6,28 lei/kg, mai mic decât media din 2023 (8,73 lei/kg), prețul în a doua jumătate a anului trecut a fost chiar mai avantajos, situându-se la 5,14 lei/kg.

Firma „AGROCENTER EUROCHEM” SRL s-a evidențiat ca principal importator, aducând în țară 6,7 mii de tone în primele 5 luni din 2024, urmată de S.R.L. „CARVIDON-TRADE”.

Rusia continuă să fie principalul furnizor de amestec de uree și nitrat de amoniu, cu Polonia situată pe locul al doilea începând cu 2024. România, furnizor important în 2023 cu un preț mediu mai scăzut (7,11 lei/kg) decât cel oferit de Rusia (8,62 lei/kg), a păstrat o poziție semnificativă pe piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mmoldova #ingrasaminte #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi