Ungaria majorează taxele pe bănci pentru a acoperi deficitul bugetar

Autorităţile ungare au anunţat luni noi taxe pe bănci şi, de asemenea, au abandonat planurile care vizau eliminarea taxelor pe profiturile excepţionale impuse în anumite industrii, după ce noile date au arătat o agravare a deficitului bugetar, transmite Bloomberg.

Acţiunile grupului bancar OTP Bank au scăzut cu până la 2,2% iar forintul ungar s-a depreciat cu 0,4% în raport cu moneda euro, după ce şeful de Cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a anunţat că Executivul va introduce o taxă pe tranzacţiile valutare ale băncilor şi de asemenea va majora o altă taxă care se aplică pentru tranzacţiile financiare ale băncilor.

De asemenea, administraţia de la Budapesta va menţine nivelul actual al taxelor care se aplică pentru profiturile excepţionale ale băncilor, firmelor din energie şi companiilor străine, în pofida unor promisiuni anterioare că le va reduce. Gergely Gulyas a precizat că Guvernul ungar se aşteaptă să strângă 400 de miliarde de forinţi de pe urma măsurilor anunţate astăzi.

Printre noile măsuri, Guvernul de la Budapesta va introduce o nouă taxă de 0,45% pentru tranzacţiile valutare ale băncilor, în timp ce o altă taxă care se aplică pentru tranzacţiile financiare ale băncilor va fi majorată, tot până la 0,45%, de la nivelul actual de 0,3%, începând din luna august.

În paralel, datele publicate luni de Ministerul ungar al Finanţelor arată că deficitul bugetar a crescut cu 108 miliarde forinţi (297 milioane de dolari) în luna iunie, ajungând la un nivel cumulat de 2.656 miliarde forinţi (7,3 miliarde de dolari) în primele şase luni ale anului. Este vorba de un deficit mai mare decât planifica Guvernul ungar pentru întregul an 2024. Ministerul ungar al Finanţelor a precizat că cheltuielile s-au majorat pe fondul creşterii costurilor cu serviciul datoriei, ca urmare a modificării dobânzilor pentru obligaţiunile de retail. De asemenea, cheltuielile cu pensiile şi sănătatea au fost mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Guvernul condus de Viktor Orban se confruntă cu o criză bugetară continuă în acest an, chiar şi după ce a majorat ţinta de deficit până la 4,5% din PIB şi a îngheţat anumite investiţii finanţate de stat la începutul anului. Ungaria este una din cele şapte state membre UE admonestate luna trecută de Bruxelles pentru deficite bugetare excesive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #taxa #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.